„Statornic muncitor pentru binele şi progresul cultural al poporului român din Bucovina. Naţiunea recunoscătoare” Acestea sunt cuvintele omagiale ce sunt aşternute pe placa funerară a celui ce a fost marele profesor gimnazial Ştefan Ştefureac.   S-a născut în satul Ceahor – regiunea Cernăuţi, ca fiu al lui Petru şi Vasilica Ştefureac, ţărani gospodari care păstrau...Citește mai departe

Premiul “Vasile Pârvan” al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie al Academiei Române a ajuns la SuceavaS-a încetăţenit o frumoasă tradiţie academică de a se decerna în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţă solemnă a Adunării Generale a Academiei Române, Premiile Academiei Române, oamenilor de ştiinţă şi litere din ţară sau din străinătate, pentru...Citește mai departe

Născut la 3 ianuarie 1886 în localitatea Zahareşti, ca fiu al lui Constantin Gramadă şi Paraschiva (n. Gaşpar), după urmarea şcolii primare în satul natal, urmează Gimnaziul din Suceava (1898 – 1906), apoi cursurile Facultăţii de Litere, specializarea Istorie – Geografie la Universitatea Cernăuţi (1906 – 1910). Devine membru al Societăţii România Jună din Viena,...Citește mai departe

În urmă cu câţiva ani, la un moment jubiliar legat de aniversarea Unirii Bucovinei cu Ţara Mamă, academicianul Răzvan Theodorescu, afirma, legat de faptul că pentru momentul unionist de la Cernăuţi din 28 noiembrie 1918, o trăsătură distinctivă anume a fost emaniciparea Bucovinei prin cultură. Între cei care au avut un rol important în emanciparea...Citește mai departe

Născut în Radăuţi, ca fiu al protopopului Neculai Dracinschi şi Ana (n. Hacman) urmează cursurile Gimnaziului Superior din Cernăuţi, apoi Facultatea de Filosofie de la Universitatea din Viena. Profesor suplinitor la Urigarisch – Hradisch (1872), profesor de elină şi latină in 1874 şi director (1884 -1895) la Gimnaziul Superior din Suceava. Ultimii ani de catedră...Citește mai departe

Născut în satul Costişa – Frătăuţii Noi, într-o familie de ţărani, înzestrat cu vădite calităţi intelectuale, după absolvirea şcolii primare în satul natal şi-a continuat studiile la Gimnaziul din Suceava şi apoi la Liceul din Cernăuţi. Între 1862 – 1872 urmează cursurile Facultăţii de Istorie şi Geografie de pe lângă Universitatea din Viena, unde avea...Citește mai departe

Canonizarea în 1988 a Cuviosului Paisie de la Neamţ (†1794) de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse şi extinderea cultului de cinstire a sa şi în Biserica Ortodoxă Română prin hotărârea Sf. Sinod din 1992, cu data de pomenire 15 noiembrie, când a trecut de la viaţă la Viaţă- aşa cum scria biograful său,...Citește mai departe

Născut în 1830, Grigore Vindereu, cunoscut ca un adevărat Barbu Lăutaru al Bucovinei, a fost, începând din 1851, ucenicul vestitului lăutar Nicolae Picu, violonist român din Ducatul Bucovinei, cel care a avut un rol important în transmiterea cântecelor populare unor muzicieni profesionişti de talie internaţională – Franz Liszt, Carol Miculi, relevând muzica tradiţională românească în...Citește mai departe

După câteva zile de ceaţă, dimineaţa zilei de Duminică 6 noiembrie 7030 – de la zidirea lumii,(1522), a venit cu o revărsare de lumină blândă, aurie. Dincolo de râul Suceava, dealurile molcome parcă niciunde mai frumoase ca aici, au îngălbenit, de parcă ascunsă sub perdeaua de ceaţă, mâna Ziditorului Însuşi le-ar fi zugrăvit în taină...Citește mai departe

În pleiada oamenilor de cultură, a celor care au susţinut şi promovat valorile culturale naţionale din Bucovina, un loc aparte îl ocupă profesorul Constantin Loghin. Născut în satul Budeniţ, din fostul judeţ Storojineţ în 4 noiembrie 1891, ca fiu al răzeşilor Leon şi Rozalia Loghin, urmează Şcoala primară în comuna natală între anii 1899 -1903,...Citește mai departe