Personalități marcante înmormântate în Cimitirul „Pacea” din Suceava – Prof. Ştefan Ştefureac

„Statornic muncitor pentru binele şi progresul cultural al poporului român din Bucovina. Naţiunea recunoscătoare”

Acestea sunt cuvintele omagiale ce sunt aşternute pe placa funerară a celui ce a fost marele profesor gimnazial Ştefan Ştefureac.  

S-a născut în satul Ceahor – regiunea Cernăuţi, ca fiu al lui Petru şi Vasilica Ştefureac, ţărani gospodari care păstrau cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.

După terminarea Şcolii primare în satul natal, şcoală ce funcţiona încă din 1837, potrivit informaţiilor din Schematismus der Bukowinaer,(Czernowitz, 1843), părinţii îl înscriu, la îndemnul bunului paroh, viitorul mitropolit Silvestru Moraru Andrievici la Gimnaziul German din Cernăuţi, unde a învăţat şi Mihai Eminescu. Ştefan Ştefureac a fost unul dintre acei elevi, care a plâns în ianuarie 1866 în Lăcrămioarele învăţăceilor gimnagiali moartea marelui profesor Aron Pumnul.

Această promiţătoare poezie începea astfel Plângi acum junime, plângi cu întristare /Căci fatala moarte, fără îndurare/Ţi-a răpit din sânu-ţi ce era mai rar/ Ţi-a răpit un mândru, scump mărgăritar.   

În 1868 ia cu succes bacalaureatul, şi la 23 de ani primind o bursă de la Fondul religionar al Bucovinei merge la Viena, pentru a studia Literele şi Filosofia la prestigioasa Universitate din renumitul centru de cultură europeană.

După obţinerea licenţei se întoarce în Bucovina, fiind numit la 24 august 1874 profesor de greacă, latină şi română la Gimnaziul greco – oriental din Suceava, unde ferm convins că numai calea spre lumină şi adevăr îl poate duce pe un popor la putere şi la viaţă proprie, profesorul Ştefureac n-a cunoscut un ideal mai măreţ şi mai sfânt pentru neamul său ca şcoala, pentru ea s-a jertfit toată viaţa prin vorbă, faptă şi scris. (prof. univ. Ilie Mandiuc).

La 14 septembrie 1883, la iniţiativa unui grup de profesori, din care făceau parte T.V. Ştefanelli, pr. Simeon Florea Marian, pr.Vasile Cocârlă, ş.a. Ştefan Ştefureac susţine înfiinţarea Societăţii culturale Şcoala Română, cu filiale în Suceava, Cernăuţi, Storojineţ, Rădăuţi, Siret, Câmpulung, Vama, Vatra Dornei, Putna ş.a., al cărei scop era înaintarea învăţământului la poporaţiunea românească din Bucovina, societate care prin Statut prevedea înfiinţarea de şcoli primare şi secundare, acordarea de burse elevilor săraci, întemeierea unei tipografii.

Profesorul Ştefan Ştefureac a alcătuit pentru elevi Cărţi de citire – adevărate manuale didactice, în care da dovadă de o înaltă cunoaştere a valorilor culturale româneşti. A publicat studii şi articole care valorificau creaţia populară orală, culegând eresurile lumii rurale, balade şi legende pătrunse de sentimentul vechimii neamului, în publicaţiile vremii Albina, Tribuna, Gazeta de Transilvania, Convorbiri literare, Gazeta Bucovinei etc.

La ceas târziu, în data de 27 noiembrie 1893, iubitul dascăl sucevean a trecut la cele veşnice, lăsând moştenirea sa culturală, pătrunsă de firescul limbaj popular. Posteritatea a onorat memoria înaintaşului său ridicându-i un frumos monument funerar.

Ştefan Ştefureac prin tot ceea ce a lăsat moştenire spirituală se află, alături de alte personalităţi de seamă, pe un loc de cinste în Panteonul naţional al românilor din Bucovina (Mircea Lutic)

Arhid. Vasile M. Demciuc

Foto: Mormântul din Cimitirul Pacea Suceava

Prof. Ştefan Ştefureac (24 februarie 1845 – † 15 noiembrie 1895) 

Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.