Premiul „Vasile Pârvan” al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie al Academiei Române a ajuns la Suceava

Premiul “Vasile Pârvan” al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie al Academiei Române a ajuns la SuceavaS-a încetăţenit o frumoasă tradiţie academică de a se decerna în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţă solemnă a Adunării Generale a Academiei Române, Premiile Academiei Române, oamenilor de ştiinţă şi litere din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti.Conform Regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale se fac de către Institutele de cercetare ştiinţifică, de către universităţi sau de către membrii Academiei Române a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului, care evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului naţional întocmesc un referat de apreciere.Anul acesta avem bucuria de a anunţa că arheologul expert Ion Mareş, din cadrul Sectorului Monumente Patrimoniul şi Artă bisericească al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a primit premiul Vasile Pârvan al Secţiei de Ştinţe Istorice şi Arheologie al Academiei Române pentru lucrarea Siret – Dealul Ruina, Aşezare fortificată fin epoca timpurie a fierului, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava 2019.Cercetările arheologice efectuate pe dealul Ruina din Siret începute în anul 1992 de către arheologul Mircea Ignat, cunoscut universitar al Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii Ştefan cel Mare Suceava, în colaborare cu arheologul expert Ion Mareş, cu ajutorul studenţilor de la specializarea Istorie, lucrări coordonate de către Attila Laszlo de la Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, adăugându-se în timp arheologul Bogdan Niculică de la Munzeul Naţional Bucovina – Suceava, Ioana Dascălu de la Muzeul de Istorie Botoşani, au relevat faptul că este vorba despre o aşezare fortificată din prima Epocă a Fierului, respectiv Hallstat, identificându-se sistemul de apărare – şanţul de apărare cu o deschidere de 7 metri şi o adâncime până la 1,20 m, cu val de apărare care a fost iniţial prevăzut cu palisadă (gard din lemn, înalt, care asigura rezistenţa fortificaţiei şi funcţionalitatea ei). Este vorba de o aşezare de aproximativ 28 de hectare, aşezare bogată în locuinţe, constatându-se în timpul cercetărilor arheologioce faptul că este vorba de două niveluri de locuinţe din aceeaşi perioadă de timp, respectiv Hallstatt-ul Timpuriu .Menţionăm faptul că la aceste cercetări arheologice s-a lucrat cu studenţii de la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii Ştefan cel Mare Suceava care se specializează în acest domeniu, învăţând ceea ce înseamnă săpătura ştiinţifică arheologică – de la marcare, trasare şi până la procedeele folosite în arheologie, mai mult sau mai puţin moderne.Rezultatele acestor cercetări desfăşurate pe parcursul a mai bine de 25 de ani au fost aşternute în paginile monografiei argheologice dedicate acestei aşezări fortificate, importante pentru istoria locală, naţională şi nu în ultimul rând europeană.Felicităm pe colegul nostru dr. Ion Mareş pentru acest binemeritat premiu, şi rugăm pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Învăţătorul desăvârşit, să-i dea îndelungare în zile, spor şi ajutor în continuarea cercetărilor istorice care să pună în valoare frumuseţile şi valorile Ortodoxiei din zona noastră.

Arhid. Vasile M Demciuc
Consilier eparhial
Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.