Mărturii arheologice

Satul Bădeuți, scurt istoric  Bădeuți a fost sat domnesc, a făcut parte din Ocolul Bădeuți, ținutul Sucevii, și se afla sub ascultarea domnului. Localitatea Bădeuți a fost menționată documentar la 15 martie 1490, fiind amintită într-un uric de la Ștefan cel Mare, care întărea, la 15 martie 1490, dania bunicului său, Alexandru cel Bun, și...
Citește mai departe
Biserica Mănăstirii „Sfântul Ilie”, din apropierea orașului Suceava, a fost menționată documentar în prima jumătate a secolului al XV-lea, înainte de 1443. Pe un Codex[1], care a aparținut cardinalului Ioan de Raguza[2] (mort la 1443), este amintit călugărul Macarie de la „Mănăstirea Sfântului Ilie Tesviteanul” de la Suceava[3]. Textul are următorul cuprins: „În luna decembrie...
Citește mai departe
POMELNIC – TRIPTIC DE LA BISERICA SFÂNTUL ILIE (foto Ion Mareș) Biserica „Sfântul Ilie” a fost construită la 1488, de domnul Ștefan cel Mare, pe locul primei biserici a Mănăstirii Sfântul Ilie, ale cărei fundații au fost dezvelite recent, în urma săpăturilor arheologice[1]. În timpul investigațiile arheologice, care au început în 2019, de la Biserica...
Citește mai departe
Săpăturile arheologice de la Biserica Sfântul Ilie sat Sfântu Ilie, com. Șcheia, jud. Suceava, au început în 2019. După desfacerea pardoselii de piatră din pronaos (provenită de la ultima reparație a bisericii, întreprinsă la începutul secolului al XX-lea, de către inginerul austriac Hugo von Rezori)[1], a fost desfăcută șapa de ciment. Plăcile de piatră provenite...
Citește mai departe
Biserica „Sfântul Ilie” (com. Șcheia, jud. Suceava) este situată pe terasa superioară a pârâului cu același nume, la poalele formațiunii geografice Dealul Crucii. Biserica „Sfântul Ilie”, com. Șcheia, jud. Suceava A fost ctitorită la 1488 de Ștefan cel Mare (1457-1504)[1], domn și voievod al Moldovei, în același an cu Biserica „Sfântul Gheorghe” de la Voroneț,...
Citește mai departe
Numele satului Horodnic[1] apare într-un document de la Ștefan cel Mare, din 20 august 1474, dăruit diacului Vadiș[2]. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” din Horodnic de Sus este amplasată pe Dealul Osoi, în zona centrală a satului, posibil pe locul unde a fost vatra localității medievale. A fost construită în 1790 și „târnosită”...
Citește mai departe
Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți, monument UNESCO, a fost zidită de Ștefan cel Mare[1], la 13 iunie 1487, în același an cu biserica din Bădeuți / Milișăuți[2]. A fost mănăstire de maici până la desființarea ei în 1786, de către stăpânirea austriacă, devenind parohială și deservind două sate: Pătrăuți și Mihoveni[3]. Are planul și...
Citește mai departe
Localitatea Volovăț se află la 5 km sud-vest de orașul Rădăuți, având coordonatele topografice: 47046’21.93″-47°49’47.14″ latitudine nordică și 25051’55.90″ – 25°57’14,74″ longitudine estică. La Volovăț a fost biserica de lemn ctitorită de voievodul Dragoș (c. 1347-c.1354), care a fost mutată de Ștefan cel Mare la Putna, pe locul ei fiind ridicată între 1500-1502 biserica actuală....
Citește mai departe