Joi, 7 octombrie 2010, începând cu ora 10:00, la sediul Protopopiatului Fălticeni, a fost susţinută Conferinţa pastoral – misionară semestrială de toamnă, intitulată: “Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române”, de către P. C. pr. Florin Grigorescu de la parohia “Sf. Nicolae” Unceşti. La conferinţă a participat şi I.P.S Arhiepiscop Pimen, înconjurat de preoţii din protopopiat.

Marţi, 5 octombrie 2010, începând cu ora 9.30, la sediul Protopopiatului Suceava II, a fost susţinută Conferinţa pastoral-misionară semestrială de toamnă, intitulată: “Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române” de către P.C. pr. Nicu-Tiberiu Bardan, de la Parohia Frumoasa. La conferinţă a participat şi I.P.S Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, care a subliniat printre altele importanţa acestei teme pentru Biserică şi pentru fiecare preot în parte.

Ziua mondiala a educatiei

   Articol din categoria:    - Administrativ, Cultural

/audio/seminar_simpozion_dascalul_ideal 5.10.wma

De “Ziua mondială a educaţiei” la Seminarul Teologic-Liceal Ortodox „Sfântul Mitropolit Dosoftei”

Suceava

Marţi, 5 octombrie 2010, de “Ziua mondială a educaţiei”, în paraclisul Seminarului Teologic-Liceal Ortodox „Sfântul Mitropolit Dosoftei” Suceava, în prezenţa Înaltsfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de corpul profesoral, au fost prezentate de către elevii seminarişti cele mai bune lucrări având tema „Dascălul ideal”.

“Ziua mondială a educaţiei” s-a constituit într-un prilej de a recunoaşte încă o dată autoritatea profesională şi morală, devoţiunea, asumarea de mari responsabilităţi a tuturor dascălilor, indiferent că aparţin unei naţiuni, unei societăţi sau lumii întregi.

Educatorul care păşeşte în umbra Bisericii ori a şcolii printre discipoli nu dăruieşte acestora mai mult din înţelepciunea-i, cât mai degrabă din dragostea şi credinţa sa.

Arta de a educa este aceea de a strica minţile tinere cu scopul de a le împlini mai târziu. Religia şi credinţa transformă poporul într-o masă de oameni culţi.

Unul din preceptele Seminarului Teologic “Sfântul Mitropolit Dosoftei” din Suceava este “munciţi pentru a deveni nu pentru a obţine”

Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu făcut nouă; ceea ce devenim este darul nostru întors Atotputernicului. Poarta spre dumnezeire este credinţa, iar forma prin care se intră e rugăciunea; libertatea omului e partea divină din el iar fapta cea bună este rodul libertăţii adevărate.

Să nu uităm nicicând că “poporul român s-a născut pe prispa Bisericii şi s-a educat la umbra unei biblioteci” (Nicolae Iorga).

Dascălul ideal

Limba omenească este prea săracă în cuvinte ca să poată exprima toată măreţia, sfinţenia şi frumuseţea ce se ascund într-un suflet neprihănit de copil. Mai ales după ce iese din apa Sfântului Botez , copilul este o fiinţă atât de scumpă încât tot universul nu valorează sufletul lui. Aceşti muguri în dezvoltare trebuie cultivaţi, ingrijiţi, supravegheaţi cu grija ce o are grădinarul faţă de plantele şi florile din grădina sa. Răspunzători de viitorul lor, acei care pot hrăni în bine sau în rău societatea şi viitorul Patriei şi al Bisericii nu sunt părinţii şi dascălii şcolii.

La început părinţii iar apoi dascălii şcolii au datoria să dea o educaţie tinerilor întemeiată pe dragostea de Dumnezeu, de aproapele şi pe respectul faţă de poruncile sfinte.

Sfântul Vasile cel Mare în „Omilia către tineri” recomandă tinerilor să citescă şi să înveţe ceea ce profesorii recomandă, doar, spune el: „Că nu trebuie sa daţi cu totul acestor bărbaţi cârma minţii voastre…nici să-i urmaţi oriunde v-ar duce , ci să primiţi de la el atât cât vă este de folos şi să ştiţi ce trebuie să lasaţi mai departe”.

Deci, cresterea noastră sufletească – in primii ani de viaţă – cade in grija părinţilor care ne-au născut, primii noştri dascăli, ctitorii noştri de iubire jertfelnică şi neobosită.

Vine apoi bucuria primelor clase de şcoală în care invăţărorul duce mai departe lucrarea sfântă de modelare a caracterului celui care va fi mâine cetăţean cu răspunderi, îndatoriri şi drepturi.

Cunoştinţele împărtăşite copiilor, mai ales în clasele I-IV trebuie să fie prezentate într-un limbaj corespunzător nivelului lor de înţelegere. Cele mai înalte învăţături au fost înfăţişate în forma cea mai simplă – nu simplistă; exemple grăitoare in acest sens sunt parabolele spuse se Mântuitorul în Sfânta Sa Evanghelie. De acest mare adevăr au ţinut seama distinşii noştri dascăli de altă dată; oameni cu har si cu pregătire temeinică au alcătuit manuale şcolare cuprinzând lecturi de o frumuseţe neegalată până astăzi. Autorii manualelor de religie din perioada interbelică au fost neîntrecuţi dascăli şi pedagogi. Dascălii – vechi moştenitori a 19 secole de civilizaţie şi cultură creştină, deşi propuneau modele diferite de educaţie religioasă, toate îndemnau la cunoaşterea şi dragostea faţă de Dumnezeu, toate aveau ca scop ultim - mântuirea.

Iubirea de Dumnezeu, alături de iubirea Patriei şi cinstirea eroilor, care s-au jertfit pentru apărarea ei, sunt virtuţi ce trebuie să stea adânc înscrise în conştiinţa fiecăruia dintre noi. Ele trebuie să fie cultivate în sufletele tinerilor, începând cu vârsta fragedă a copilăriei, de către dascăli încă din primele clase ale şcolii primare.

În manualele şcolare de dinainte de 1948, în cartea de citire şi în toate celelalte manuale şcolare, lecţiile în ansamblul lor, prezentate de dascălii de odinoară, urmăreau atât îmbogăţirea cunoştinţelor, cât mai ales educarea şcolarului în dragostea de ţară şi de muncă, de cinstire a eroilor Neamului, toate încununate cu dragostea faţă de credinţa străbună .

Mai mult, şcolarii, în frunte cu dascălii, cu învăţătorii şi cu profesorii lor, mergeau de ziua eroilor ( Înalţarea Domnului ) la biserică şi participau activ la slujba de pomenire a eroilor. Pomelnicul cu numele eroilor era citit, la momentul potrivit, nu de preot, ci de către un elev, iar un altul, când se nominaliza eroul, rostea solemn „Mort pentru Patrie”.

Dascălii de odinioară înscriau obligatoriu în programa analitică învaţarea celor mai importante poezii şi cântece patriotice.

Modelul suprem de „Dascăl” pentru toate generaţiile şi pentru toate timpurile a fost şi va rămâne Domnul nostru Iisus Hristos. El ne-a învăţat tot ceea ce trebuie să facem ca să ne mântuim sufletul, afirmând: „Fără de Mine nu puteţi face nimic” ( In 15, 5).

Dacă la alte şcoli dascălii sunt toţi laici, cu excepţia profesorului de religie, care poate fi preot, în toate şcolile teologice avem ca dascăli, preoţi profesori care ne împărtăşesc nu numai cunoştinţe teoretice ci şi din experienţa lor preoţească .

Astfel patronii tuturor aşezămintelor teologice din ţara noastră sunt Sfinţii Trei Ierarhi ( Vasile, Grigorie şi Ioan Gura de Aur ), „Treimea de arhierei, cei trei mari dascăli ai lumii şi ierarhi ai Bisericii, vase ale Duhului Sfânt, dascăli ai dreptei credinţe”. Ei sunt pentru noi, viitorii preoţi, cei care vor ajunge cu voia lui Dumnezeu, modele atât pentru perioada de acumulare de învăţături dar şi pentru perioada de împlinire ca preoţi. Totdeauna când modelezi, ai în faţă un model. Sculptorul are în faţă un model, pictorul la fel. Aici, în această şcoală vocaţională ( Seminarul Teologic ), suntem ca într-un „atelier” în care suntem modelaţi de către dascălii noştri. Vasul care se modelează depinde în primul rând de olar, apoi de modelul pe care-l ai în faţă sau în gând, dar depinde şi de materialul pe care îl modelezi .

Cei trei dascăli şi ierarhi sunt aşadar modele atât pentru modelatori, cât şi pentru cei modelaţi, atât pentru profesor, cât şi pentru elevi şi studenţi .

Trebuie să fie conştienţi atât cei care modelează, dascălii, cât şi cei care sunt modelaţi, elevii, că perioada este scurtă. Avem aici doar patru ani, perioadă în care dascălii ( preoţii profesori şi profesorii mireni ) să dea tot ce pot şi tot ce ştiu, iar elevii să acumuleze atât de mult, pentru ca în clipa în care îşi termină această perioada de modelaere ei şi apoi studenţii trimişi în lume să fie deja vase bine alcătuite, desăvârşite. Când vom ieşi de pe poarta şcolii, să fim gata crescuţi, gata formaţi, gata de a intra în lume, gata să facem singuri ceea ce până acum făcusem sub îndrumare.

Dascălul de seminar trebuie să aibă în vedere două ţeluri principale: În primul rând acela de a-i face pe elevi să acumuleze cât mai multă învăţătură, cât mai multe cunoştinţe, dar şi de a-i prelucra duhovniceşte, de a-i învăţa ce înseamnă munca, rugăciunea, postul, slujbele Bisericii, cât şi capacitatea de a deveni la rândul lor sfătuitori şi dascăli. În toată această perioadă a şcolii, dascălul ideal trebuie să ajute tânărul mai ales la acumularea de Duh Sfânt.

În concluzie, Sfinţii Trei Ierarhi vor rămâne pentru noi toţi, modele de dascăli ai vieţii liturgice, de dascăli ai familiei creştine, ai vieţii monahale şi ai operei filantropice.

Să le urmăm viaţa, credinţa şi râvna pentru unitatea şi pacea Bisericii, dar şi pentru mântuirea oamenilor .

Buta Emanuel

cl. a X-a

Comunicat

   Articol din categoria:    - Cultural

Pentru sinistraţii din Arhiepiscopie

   Articol din categoria:    - Administrativ


(Dorneşti, Dărmăneşti, Zamostea, Bălineşti, Grămeşti, Lisaura, Pătrăuţi)

În 29 iunie 2010, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, puhoaiele au năvălit necruţătoare, peste ogoarele, casele şi sufletele oamenilor unei bune părţi din Bucovina.

În urmă a rămas sărăcia, ruine, umbrele disperării în multe sate şi comune.

Singurul sprijin, singura speranţă în această situaţie grea, a fost pentru oameni, credinţa şi nădejdea că Dumnezeu nu-i va lăsa, că va fi un om a lui Dumnezeu care-i va ajuta.

Ca şi în încercările din 2004, 2006, 2008,Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor s-a aflat în mijlocul sinistraţilor încă din primele zile, după inundaţii.

După o evaluare succintă, la faţa locului, în zonele calamitate, a fost convocată Permanenţa Consiliului Eparhial, care, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, a hotărât reconstruirea de case pentru sinistraţi.

Întrucât resursele materiale ale Arhiepiscopiei sunt limitate, a fost emis un Apel către toţi binefăcătorii, iubitorii, miluitorii din Arhiepiscopie, ţară şi străinătate, pentru a se alătura Bisericii din Bucovina în efortul de reconstrucţie a caselor, la care se angaja.

Ajutoarele au început să vină: materiale şi financiare.

Cu ajutorul celor milostivi şi cu multă jertfă construim 33 de case în localitatea Dorneşti şi am dat materiale de construcţii pentru încă 12 case în localităţile mai sus amintite.

Casele sunt construite cu structură de lemn, sistem termoizolant, acoperite cu onduline, cu uşă de intrare metalică, geamuri termopan, sobă, pe fundaţie de beton cu grinzi metalice (cuzineţi) sau pe stâlpi de salcâm cu subzidire din bolţari de beton.

Casele, în marea lor majoritate au fost ridicate de echipe din parohiile cu „tradiţie” în astfel de fapte din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Un număr de 10 case au fost construite de o firmă specializată în construcţii.

În această activitate s-au implicat toate mănăstirile, iar în mod deosebit Mănăstiriea Putna, Sihăstria Putnei, Voroneţ şi Râşca; mai trebuie menţionată implicarea plenară a P.C. protopop preot Petru Lupăştean al Rădăuţilor; alături de sfinţia sa a fost prezent activ şi preotul paroh al Dorneştilor , Tiberiu Fedoreanu

O prezentare amănunţită, cu nominalizarea şi prezentarea exactă a beneficiarilor caselor construite precum şi donatorii cu bani şi materiale, va fi făcută după terminarea caselor, care sperăm să fie luna octombrie 2010.

Sosirea in Cetatea de Scaun a Sucevei
Sosirea la Sfanta Manastire Putna






Pagina 34 din 40« Prima...«3233343536»...Ultima »