Roadele pocăinţei îşi află expresia cea mai concludentă în chipul Sfintelor Maria Magdalena, Pelaghia, Paisia, Taisia şi Maria Egipteanca. Eforturile ascetice ce au însoţit pocăinţa lor le-au făcut părtaşe, încă de pe pământ, vieţii îngereşti, ele fiind încredinţarea noastră că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu; că Dumnezeu...Citește mai departe

Treptele Scării sunt rânduite de autor ţinând cont, în primul rând, de perspectiva vieţii creştine, adică din punct de vedere al desăvârşirii morale; în acest sens, putem vorbi de o orânduire a lor într-o succesiune logică. Viaţa însăşi a creştinului este un urcuş, care nu cunoaşte limite decât în Dumnezeu – Treime.  Iubiţi credincioși și credincioase, cititori...Citește mai departe

Deși apostolii au fost învestiți cu „putere şi stăpânire peste toţi demonii” (Luca 9, 1), – deci, nu doar peste unii, ci peste toţi -, cu toate acestea, ei nu l-au putut vindeca pe copil. De ce? Răspunsul îl dă Mântuitorul Însuşi în versetul următor: „Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă cât...Citește mai departe

Prin Cruce, ca dar ceresc (Evrei 6, 4), Împărăţia lui Dumnezeu, care nu este din lumea aceasta, se poate realiza în sufletul nostru, ca o anticipare a fericirii veşnice. Crucea inaugurează Împărăţia lui Dumnezeu încă de pe pământ. Însă nu poţi să înţelegi creaţia lui Dumnezeu în afara Crucii, scrie Sfântul Maxim Mărturisitorul. Iubiţi credincioși și...Citește mai departe

Urmarea lui Hristos presupune o maximă dăruire de sine. Fără o renunţare liber consimţită la hedonismele sinelui, astfel încât în sinele nostru să vieţuiască Hristos (Efeseni 3, 17), şi fără o asumare a responsabilităţii Crucii, cu tot ceea ce implică ea, nu poţi să devii ucenicul lui Hristos, nu poţi să-L urmezi pe Hristos. Or, fără Hristos...Citește mai departe