Avându-L pe Hristos în viaţa noastră, ne vom învrednici negreşit de o împreună-vieţuire cu El în viaţa cea veşnică, adică în Ierusalimul cel ceresc, a cărui lumină este Hristos şi ale cărui porţi nu se vor mai închide ziua, căci noapte nu va mai fi acolo (Apocalipsa 21, 23-25). Fără Hristos totul este întuneric. Fără...Citește mai departe

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 28 februarie 1950, ţinând seama de statornicia în dreapta-credinţă  a celor trei mari ierarhi transilvăneni Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici şi de pătimirile îndurate pentru apărarea acesteia, a hotărât trecerea lor în rândul sfinţilor, cu zi de prăznuire 24 aprilie.Citește mai departe

În perioada medievală, mijlocirea Sfântului Gheorghe era cerută în special cu prilejul bătăliilor de către soldaţi şi conducători, mai ales că Sfântul Gheorghe se distinsese – la rândul său – prin numeroase acte de vitejie. Istoricii bizantini consemnează mai multe bătălii câştigate şi numeroase minuni săvârşite prin invocarea numelui lui, ceea ce a contribuit la răspândirea...Citește mai departe

Întreg planul mântuirii omului porneşte de la Dumnezeu Tatăl. Asta înseamnă că, fără să emiţi în prealabil vreo pretenţie, trebuie să ai încredere în Dumnezeu Care va face o împărţire dreaptă, şi nu arbitrară a locurilor Împărăţiei. Sfântul Apostol Pavel scrie romanilor: „Căci nu este părtinire la Dumnezeu!” (Romani 2, 11).Citește mai departe

Maria Egipteanca, pomenită liturgic pe 1 aprilie, dar și în a cincea duminică a Postului Mare, a fost o femeie de moravuri uşoare din Alexandria, care prin pocăinţă şi asceză a devenit un model de sfinţenie. Conştientizând starea deplorabilă în care se afla din punct de vedere moral, s-a retras în pustiul Iordanului pentru a-şi pune ordine...Citește mai departe

Motivul introducerii citirii Imnului Acatist în timpul Postului Mare îl constituie nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci şi învăţătura mariologică şi hristologică pe care le cuprinde, legând taina Naşterii de taina Învierii lui Hristos; ziua Întrupării este astfel legată de ziua când prin Moartea întru Înviere a lui Hristos s-a împlinit planul de mântuire...Citește mai departe

În canonul său, Sfântul Andrei Criteanul a încercat să facă o centralizare a faptelor biblice, vechi şi nou-testamentare, toate rememorate cu profundă durere şi străpungere a inimii. Fiecare faptă la care s-a făcut părtaş omul: crearea, neascultarea şi căderea, alungarea din rai, durerea pricinuită de păcat şi aşteptarea mântuirii, precum şi răscumpărarea săvârşită de Hristos...Citește mai departe

Copilul din Evanghelie nu era doar lunatic; mai era stăpânit şi de un duh mut şi surd. Viaţa îi era agresată din toate părţile. În faţa acestei situaţii, apostolii s-au arătat neputincioşi. Însă tatăl copilului mai avea o speranţă – Hristos. Ajuns în faţa Lui, rugămintea tatălui copilului a fost însoţită de această dată de...Citește mai departe

Sfântul Calinic a întărit în credinţă lumea satelor şi a oraşelor prin numeroasele slujbe săvârşite, însoţite de cuvântul pastoral, prin vizitele canonice periodice, prin grija părintească de a împlini lipsurile, de a întări slăbiciunile şi de a mângâia suferinţele. Bolnavilor le-a construit bolniţe, iar pentru tineri a ridicat şcoli, cu dascăli plătiţi de mănăstire sau...Citește mai departe

Programul de vieţuire al Sfântului Ioan Scărarul era foarte auster. Din cuprinsul Scării reiese că şi-a supus trupul şi sufletul celor mai aspre nevoinţe. Prin contemplare şi rugăciune a dobândit curăţenia inimii şi experierea prezenţei lui Dumnezeu şi a îngerilor. În această atmosferă duhovnicească se întreţinea cu citirea Sfintei Scripturi şi a operelor Sfinţilor Părinţi,...Citește mai departe