De numele Sfântului Antonie se leagă primele reguli ale vieţii monahale, care vor fi aprofundate mai târziu de Sfântul Pahomie şi de Sfântul Vasile cel Mare. Totodată, Sfântului Antonie cel Mare i se atribuie 7 scrisori (epistole), scrise în limba coptă. Ele se păstrează în colecţia Migne. Patrologia Graeca (Tomul 40). Alte învăţături ale sfântului, păstrate...Citește mai departe

În general, binefacerea şi recunoştinţa sunt două virtuţi care nu se întâlnesc şi nici nu se cunosc. De remarcat este faptul că cel care s-a întors din drum era „samarinean” (Luca 17, 16). Anterior, doar suferinţa îi înfrăţise pe cei zece. Deosebirile etnice şi religioase nu mai contau. Este bine știut că între samarineni şi...Citește mai departe

Şaptesprezece ani s-a nevoit ieroschimonahul Antipa în Schitul Tuturor Sfinților al Mănăstirii Valaam, arătând fapte minunate de trăire duhovnicească, în post îndelungat, în rugăciune şi priveghere de toată noaptea, prin intermediul cărora gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt, în desăvârşită sărăcie şi în alte multe şi neştiute osteneli. În ziua de 10 ianuarie...Citește mai departe

Predica Mântuitorului a debutat cu acelaşi conţinut cu care Sfântul Ioan Botezătorul şi-a pregătit auditoriul pentru botezul pocăinţei: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 3, 2). Interesant este faptul că Mântuitorul nu a fracturat mesajul lui Ioan, ci l-a continuat, desăvârşindu-l. Sigur, spun exegeţii, îndemnul „pocăiţi-vă” al lui Ioan se referea la păcatele săvârşite,...Citește mai departe

Sfântul Ioan Botezătorul a fost puntea de legătură între două lumi sau „pecetea celor două Testamente”, cum se menţionează în acatistul sfântului. El reprezintă zbuciumul, durerea unei lumi care se stingea şi al cărei ultim reprezentant era, anunţând – în cuvinte aspre, dar precise – apropierea unei noi lumi, renăscută în Hristos. Şi după ce...Citește mai departe

Iisus Se supune botezului nu pentru Sine, ci pentru noi, mai ales că botezul lui Ioan nu era suficient pentru iertarea păcatelor (Faptele Apostolilor 19, 2-6); era nevoie de un botez care să îşi tragă seva din viaţa, Jertfa, Învierea şi Înălţarea lui Hristos. Un astfel de botez vor practica mai târziu Apostolii. Ei vor boteza...Citește mai departe

La finalul Sfintei Liturghii, arhiereul sau preotul îi stropeşte pe cei prezenţi cu agheasmă, făcându-i – astfel – părtaşi la acest mare eveniment din viaţa pământească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Ajunşi în biserică, se face apolisul Sfintei Liturghii, după care credincioşii primesc Agheasma Mare şi anafora. Şi întocmai le vor lua, în această ordine,...Citește mai departe

Predica Sfântului Ioan Botezătorul se înscrie pe linia profetică: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor.” (Matei 3, 2), dar o depăşeşte prin aceea că, în timp ce prorocii Vechiului Testament cereau poporului pocăinţa pentru ca Dumnezeu să instaureze Împărăţia Lui, Ioan motivează necesitatea pocăinţei cu faptul că deja vine Împărăţia lui Dumnezeu, că ea este...Citește mai departe

Părintele Serafim era un om modest. Avea un singur rând de haine. Oriunde mergea, purta, într-o traistă, Sfânta Evanghelie, simbolizând jugul lui Hristos, iar la piept, crucea de aramă dăruită de mama lui, pentru a-şi aduce aminte mereu de Crucea purtată de Mântuitorul. Vara muncea în grădiniţa de legume, iar iarna tăia lemne. Mintea şi-o...Citește mai departe

În Cezareea Capadociei, Sfântul Vasile şi-a încheiat misiunea – ca ierarh – la 1 ianuarie 379, la vârsta de 49-50 de ani, pentru a o continua Dincolo, în Împărăţia lui Dumnezeu, arătându-se a fi purtat numele împărăţiei (căci numele Vasile provine din grecescul basileus, însemnând împărat) nu doar pentru capadocieni, ci şi pentru toate popoarele creştine, care îl cunosc...Citește mai departe