În galeria slujitorilor Muzei Clio născuţi şi formaţi în Bucovina, un loc aparte îl ocupă Nicolai Grămadă, cunoscut celor din breaslă graţie operei sale ştiinţifice, şi mai ales monumentalei sale lucrări Toponimia minoră a Bucovinei, ediţie  apărută prin purtarea de grijă a academicianului Vladimir Trebici şi îngrijită de academicianul Dimitrie Vatamaniuc şi Ion Popescu Sireteanu...Citește mai departe

La ceas de Priveghere, clopotele Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului – Iţcani” Suceava anunţau prin dangătul lor un moment aparte. Era momentul în care după mai bine de două veacuri de la desfiinţarea Mănăstirii de către autorităţile habsburgice, după tradiţia bizantină era instalat noul stareţ, în persoana Părintelui Protos Justinian Săvescu. Această instalare de stareţ presupune...Citește mai departe

În urmă cu 450 de ani, un nou domn al Ţării Moldovei pornea din Adrianopol. După ce la Dunăre i se alăturară câteva contingente otomane ale sangeacilor şi cele trimise de voievodul Ţării Româneşti, Alexandru al II -lea Mircea (1568 -1577) înaintarea spre Suceava nu a fost grea. Ştim aceasta din însemnarea pe care o...Citește mai departe

Unul dintre cei mai prestigioşi filologi clasici români ce a ilustrat în chip strălucit deopotrivă viaţa universitară şi ştiinţifică din Iaşi şi din Bucureşti, este Haralambie Mihăescu, fiul lui Dimitrie şi Domnica Mihăescu din Udeştii Bucovinei născut la 7 februarie 1907. După absolvirea Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava în anul 1928, urmează cursurile Facultăţii...Citește mai departe

În urmă cu trei decenii, mai precis în februarie 1992, la Vatra Dornei era dezvelită o placă memorială cu următorul text Din cele 40 de piese ale mele, majoritatea le-am scris aici. Aşadar un număr impresionant de piese ceea, ce îl determina de vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania, să afirme că Ion Luca este...Citește mai departe

Una dintre cele mai reprezentative ctitorii boiereşti din prima jumătate a secolului al XVI-lea, este Biserica Mănăstirii Părhăuţi, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”, situată la aproximativ 15 km NV de de municipiul Suceava. Reprezentativă ctitorie boierească pentru început de secol XVI, nu numai prin forma, arhitectura şi pictura interioară ce se păstrează, dar mai ales...Citește mai departe

Ziua de 24 ianuarie înscrisă cu litere mari în calendarul nostru este ziua pentru cinstirea şi îmbogăţirea valorilor poporului român, ziua în care se cuvine a face pomenire tuturor celor care şi-au adus contribuţia la Unirea Principatelor, precum şi a aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru realizarea acestui deziderat atât de scump al neamului românesc. Evenimentul...Citește mai departe

Pentru cine studiază istoria Sucevei, unul dintre aurtorii a cărui studii sunt necesare pentru a cunoaşte anumite detalii din această istorie locală, este de bună seamă Rudolf Gassauer născut în Suceava la 12 septembrie 1885, trecut la cele veşnice acum 70 de ani, la 16 ianuarie 1952 După absolvirea Şcolii primare şi a liceului la...Citește mai departe

„Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini / Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini” Se împlinesc în acest decembrie 630 de strămutarea la locul de veşnică odihnă a unuia dintre marii domnitori ai Ţării Moldovei din Secolul al XIV -lea, Petru I Muşatinul fiul Margaretei Muşata. Cuvine-se aşadar să facem un popas...Citește mai departe

În istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, cum este cunoscută în istoriografie, epoca mitropolitului Veniamin Costachi, pentru că putem vorbi de o adevărată epocă, a constituit şi constituie un model în ceea ce priveşte respectul, slujirea şi înţelepciunea folosirii limbii române în cult şi în limba curentă a primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. Acum la...Citește mai departe