În urmă cu 100 de ani, la 19 decembrie 1922, în Tişăuţi, com Ipoteşti, jud. Suceava se năştea în familia numeroasă a fostului notar Ambrozie Neamţu şi Elena Neamţu (n. Dan) Vasile Neamţu.
A început studiile primare în satul natal, urmând apoi cursurile la prestigiosul Liceu „Ştefan cel Mare” din Suceava, unde între dascălii de notorietate, care i-au insuflat pasiunea pentru istorie, i-a avut pe Alexandru Bocăneţu şi Rudolf Gassauer. De altfel ambianţa Sucevei interbelice emana încă parfumul epocilor apuse. După absolvirea liceului, a trecut exemenul de bacalaureat în 1943, a trecut cu succes examenul de admitere la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, specializarea Istorie unde printre profesorii de seamă i-a avut pe Andrei Oţetea, Alexandru Boldur, Nicolae Grămadă, Nicolae Corivan, Nicolae Grigoraş etc. În 1948 absolvă Facultatea susţinând teza de licenţă privind breslele din Moldova medievală.La puţină vreme după absolvirea facultăţii a fost încadrat ca profesor la Şcoala elementară din Bosanci, apoi este încadrat ca asistent universitar, lector şi conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie – specializarea Istorie a Universităţii din Iaşi, disciplina de Istorie medie a României, pe care a predat-o până la pensionarea sa în 1987, îndeplinindu-şi cu conştiinciozitate obligaţiile didactice.
Ceea ce a transmis studenţilor săi a fost în primul rând faptul că natura istoriei însumează nu numai evenimente şi date referitoare la încleştările militare ci şi evenimente legate de viaţa economică şi socială. Prin studiile sale a căutat să pătrundă în intimitatea vieţii de zi cu zi a omului meieval, investigând condiţiile de trai, locuinţa, ocupaţiile, preocupările artistice şi culturale.
A acordat o atenţie specială cercetărilor arheologice pentru reconstituirea trecutului medieval al Ţării Moldovei, în special a primei capitale a Ţării Moldovei- la Baia, publicând lucrări ce sunt un reper în istoriografia românească medievală.
În 1971 a susţinut la Universitatea „Babeş -Bolyai” Cluj Napoca, teza de doctorat Tehnica producţiei agricole în Moldova şi Ţara Românească până în secolul al XVIII -lea coordonată de Ştefan Pascu, lucrare publicată în 1975 şi premiată de Academia Română.
Au urmat apoi volumele în care au fost valorificate rezultatele cercetărilor arheologice efectuate la Baia, cercetări efectuate alături de soţia sa Eugenia Neamţu şi colega de la Institutul de Istorie şi Arheologie A.D. Xenpol Iaşi, Stela Cheptea. Cel de al doilea volum dedicat istoriei primei capitale a Moldovei, a primit Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române.
A colaborat la volumele colective Istoria oraşului Iaşi, coordonat de C. Cihodaru, Gh. Platon, (Iaşi 1980), Istoria Universităţii din Iaşi, coordonată de Gh. Platon, V. Cristian (Iaşi, 1985).
După cele două volume în care a valorificat în mod exemplar rezultatele cercetărilor arheologice de la Baia, a elaborat o întinsă şi consistentă monografie referitoare la trecutul medieval al primei capitale a Ţării Moldovei, „insistând pe prezentarea unor elemente importante referitoare la geneza fenomenului citadin din spaţiul carpato-nistrian, privit nu izolat, ci în conexiune cu alte aspecte ale vieţii societăţii româneşti din Moldova şi ale comunuităţilor din regiunile învecinate din centrul şi estul Europei.”(Victor Spinei)
S-a stins din viaţă la 30 decembrie 2005 la Iaşi.
La împlinirea unui veac de la naşterea sa se cuvine a aduce rin aceste modeste rânduri un prinos de recunoştinţă pentru tot ceea ce a lăsat moştenire dovedind cu prisos că a fost un vrednic slujitor al muzei Clio, personalitate marcantă, deosebindu-se prin cinstea şi corectitudinea uneori excesivă, prin puterea de muncă cu totul remarcabilă, dublată de o inegalabilă putere de discernământ. Iată câteva dintre calităţile umane ale Profesorului, Arheologului căruiaîi vom purta o neştearsă amintire şi o permanentă recunoştinţă pentru ceea ce mi-a transmis atât în vremea studenţiei mele dar şi în vremea când muzeograf fiind încercam să desluşesc şi să-mi însuşesc câte ceva din tainele arheologiei medievale.
Arhid. Vasile M. Demciuc