Arhid. Vasile M. Demciuc
Între marii dascăli de istorie pe care Universitatea Ştefan cel Mare i-a avut, un loc aparte l-a ocupat conf. univ. dr. Mihai Lazăr începând din 1969, când alături de Nicolae Ursulescu, Mihai Iacobescu, sub coordonarea lui. Nicolae Corivan s-a constituit Catedra de Istorie, în cadrul uneia dintre cele mai apreciate şi prestigioase specializări Istorie -Geografie....
Citește mai departe
  La Capela Înălţarea Domnului din Udeşti, capelă construită între anii 1925 – 1936 din subscripţii publice şi cu jertfa urmaşilor celor căzuţi la datorie pentru Ţară, capelă ce necesită în prezent lucrări de restaurare şi conservare, a avut loc un moment ce va intra în istoria locală, şi anume Plantarea a 16 Stejari ai...
Citește mai departe
Pentru cei ce iubesc ştiinţa istoriei, pentru cei ce slujesc această ştiinţă numele marelui istoric A.D.Xenopol ocupă un loc aparte, având în vedere faptul că nu putem vorbi sau scrie un studiu sau articol de istorie de ţinută academică în care să nu amintim ca sursă de informaţie numele marelui istoric A.D.Xenopol cel care acum...
Citește mai departe
În galeria slujitorilor Muzei Clio născuţi şi formaţi în Bucovina, un loc aparte îl ocupă Nicolai Grămadă, cunoscut celor din breaslă graţie operei sale ştiinţifice, şi mai ales monumentalei sale lucrări Toponimia minoră a Bucovinei, ediţie  apărută prin purtarea de grijă a academicianului Vladimir Trebici şi îngrijită de academicianul Dimitrie Vatamaniuc şi Ion Popescu Sireteanu...
Citește mai departe
La ceas de Priveghere, clopotele Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului – Iţcani” Suceava anunţau prin dangătul lor un moment aparte. Era momentul în care după mai bine de două veacuri de la desfiinţarea Mănăstirii de către autorităţile habsburgice, după tradiţia bizantină era instalat noul stareţ, în persoana Părintelui Protos Justinian Săvescu. Această instalare de stareţ presupune...
Citește mai departe
În urmă cu 450 de ani, un nou domn al Ţării Moldovei pornea din Adrianopol. După ce la Dunăre i se alăturară câteva contingente otomane ale sangeacilor şi cele trimise de voievodul Ţării Româneşti, Alexandru al II -lea Mircea (1568 -1577) înaintarea spre Suceava nu a fost grea. Ştim aceasta din însemnarea pe care o...
Citește mai departe
Unul dintre cei mai prestigioşi filologi clasici români ce a ilustrat în chip strălucit deopotrivă viaţa universitară şi ştiinţifică din Iaşi şi din Bucureşti, este Haralambie Mihăescu, fiul lui Dimitrie şi Domnica Mihăescu din Udeştii Bucovinei născut la 7 februarie 1907. După absolvirea Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava în anul 1928, urmează cursurile Facultăţii...
Citește mai departe
În urmă cu trei decenii, mai precis în februarie 1992, la Vatra Dornei era dezvelită o placă memorială cu următorul text Din cele 40 de piese ale mele, majoritatea le-am scris aici. Aşadar un număr impresionant de piese ceea, ce îl determina de vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania, să afirme că Ion Luca este...
Citește mai departe
Una dintre cele mai reprezentative ctitorii boiereşti din prima jumătate a secolului al XVI-lea, este Biserica Mănăstirii Părhăuţi, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”, situată la aproximativ 15 km NV de de municipiul Suceava. Reprezentativă ctitorie boierească pentru început de secol XVI, nu numai prin forma, arhitectura şi pictura interioară ce se păstrează, dar mai ales...
Citește mai departe
Ziua de 24 ianuarie înscrisă cu litere mari în calendarul nostru este ziua pentru cinstirea şi îmbogăţirea valorilor poporului român, ziua în care se cuvine a face pomenire tuturor celor care şi-au adus contribuţia la Unirea Principatelor, precum şi a aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru realizarea acestui deziderat atât de scump al neamului românesc. Evenimentul...
Citește mai departe
1 2 3 4 9