Pr. Mihai Cobziuc
La începutul lunii iunie 2021 am săvârșit prima întâlnire la Institutul Bukowina în Augsburg unde am explorat posibilitatea întocmirii unui parteneriat de colaborare culturală între Institutul Bucovina și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Deși măsurile pandemice au redus programul de evenimente al Institutului și activitățile de schimb cultural contactul între cele doua instituții a rămas activ....
Citește mai departe
Partea III În 22 decembrie, Petru Movilă, Mitropolitul Kievului s-a mutat către Domnul.  Slujbele s-au oficiat la catafalc după tipic până la 9 martie 1647 când, potrivit dorinţei lăsate prin testament de vlădica Petru Movilă, aşa cum am mai arătat, („iar corpul meu păcătos să fie înmormântat în biserica Adormirii Maicii Domnului de la Pecerska,...
Citește mai departe
Partea II În orizontul răsăritean al secolului al XVI-lea, Biserica Rusă pravoslavnică, tot mai independentă de Patriarhia constantinopolitană, se identifica la nivel imperial cu statutul teocratic de „a treia Romă”, sintagmă lansată de Filotei din Pskov, într-o scrisoare pe care egumenul o trimite cneazului Vladimir al III-lea (1505-1533). Erau vremuri de izbeliște provocate de abordările...
Citește mai departe
Titlul oficial al lui Petru Movilă, potrivit literelor care îi înconjurau stema – П М А М К Г Є К А П  Partea I Sfânta Biserică Ortodoxă Română cinsteşte pe Sfântul Ierarh Petru Movilă, care a fost „unul dintre ctitorii vieţii spirituale din Răsăritul şi Sud-Estul european”[1], care a umplut o epocă întreaga cu ...
Citește mai departe
Bucovina în primele documente și hărți     Primele documente până la sfârșitul secolului al XVII-lea  Prima atestare documentară a numelui Bucovina este găsită pe uricul lui Roman I Vodă Mușat (1375-1391), atestat la 30 martie 1392, prin care împroprietărește pe Ionaș Viteazul cu trei sate pe Siret, „iar hotarul să fie… de acolo, drept la bucovină, o movilă, și, de acolo, pe marginea bucovinei, în sus, până la hotarul...
Citește mai departe
 Izvoare istorice: Poziționată teritorial și politic „între Orient și Occident”[1] (480 N 260 E, 10.441 de  kilometri pătrați, cu 86.000 locuitori), după recensământul austriac din 1777, Bucovina, ca spațiu istoric a făcut parte, încă din secolul al XIV-lea (între 1388 și 1565) din Principatul Moldovei cu capitala la Suceava. Prima atestare documentară este găsită pe...
Citește mai departe
Izvoare istorice:  Herodot[1] și Strabon[2], Polyaenus și Cassiodorus considerau că armenii sunt o ramură a frigienilor. Istoricul orientalist rus Igor Diakonov scria că frigienii s-au mutat de pe Peninsula Balcanică în Asia Mică la hotarul dintre secolele XIII-XII î.Hr. și s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Hitit, care era cândva foarte puternic, iar acum era pe...
Citește mai departe
La începutul lunii iunie 2021, am fost primit de curatorul și managerul de proiect Christina Eiden la Institutul Bukowina în Augsburg. Institutul este înființat din noiembrie 1989 și afiliat la Universitatea din Augsburg din 2003, în scopul cercetării și transmiterii informațiilor despre istoria și cultura din Bucovina, cu aspectele ei  regionale și transnaționale. Institutul Bukovina...
Citește mai departe