Sfântul Niceta, Episcopul Remesianei, rămâne o personalitate remarcabilă a Bisericii Ortodoxe, prin viaţa sa plină de sfinţenie, prin scrierile sale şi prin învăţătura cea dreaptă pe care a predicat-o cu zel misionar strămoşilor noştri daco-romani, precum şi multor neamuri din aceste zbuciumate ţinuturi sud-dunărene. Poemele XVII şi XXVII ale Episcopului Paulin de Nola (354-431) –...Citește mai departe

Puterea Duhului Sfânt este harul necreat care se împărtăşeşte sfinţilor, dându-le puterea facerii de minuni, a înainte-vederii, a vindecării, a vederii lui Dumnezeu; puterea Duhului Sfânt se manifestă prin energiile necreate şi ne agoniseşte arvuna îndumnezeirii. Prezenţa sensibilă a Duhului Sfânt sub chipul limbilor ca de foc este un fapt extraordinar, o minune, pentru înțelegerea căreia ai...Citește mai departe

Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, în primii cinci ani cât a stat în scaunul de mitropolit, adică până în 1828 când a izbucnit un nou război ruso-otoman, a fost preocupat de creşterea duhovnicească a preoţilor şi credincioşilor; a dotat şcolile teologice cu cărţi şi cu profesori cu multă ştiinţă de carte, iar în mănăstiri a introdus...Citește mai departe

Cea mai sângeroasă persecuţie împotriva creştinilor a avut loc în timpul tetrarhiei împăraţilor Diocleţian (284-305), Galeriu (293-305), Maximian (286-305) şi Constanţiu Chlor (293-305), în timpul cărora s-au emis patru edicte: trei în anul 303 şi unul în 304, prin care s-a decretat dărâmarea bisericilor, interzicerea slujbelor, arderea cărţilor de cult şi a arhivelor, pedepsirea aspră...Citește mai departe

Dumnezeu este unic şi adevărat, dar tot atât de unic şi adevărat este atât Fiul, cât şi Duhul Sfânt. Îl cunoşti pe Dumnezeu prin cuvintele, faptele şi viaţa pilduitoare a Mântuitorului Iisus Hristos, Care L-a preaslăvit pe Tatăl pe pământ tocmai prin împlinirea lucrului care I-a fost încredinţat, adică vestirea Împărăţiei lui Dumnezeu, împăcarea omului...Citește mai departe

Înălţarea Domnului este dovada că oamenii sunt creaţi pentru a moşteni viaţa veşnică; nu pentru a moşteni pământul, ci pentru a se înălţa la cer; nu pentru mormânt ori putreziciune, ci pentru slavă. De aceea, Înălţarea Domnului este mărturia că Fiul lui Dumnezeu nu a părăsit lumea, ci a păstrat o legătură necontenită cu oamenii,...Citește mai departe

Axioma credinţei, pe care Însuşi Hristos a exprimat-o, nu poate fi alta: „Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel-rău este.” (Matei 5, 37). Neputința lor de a-L cunoaște pe Hristos era doar confirmarea celor spuse de profet: „Neamul Lui cine îl va spune?”...Citește mai departe