În cei 26 de ani de domnie, Constantin Brâncoveanu nu a purtat decât un singur război, deși a ajuns la domnie în timpul unui îndelungat conflict între turci și austrieci. De-a lungul domniei sale, Constantin Brâncoveanu a iniţiat o amplă activitate de construcţii religioase și laice, îmbinând armonios – în arhitectură, pictură murală și sculptură...Citește mai departe

Retrage-te în Cedronul inimii tale pentru a contempla nașterea Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarea și Pururea Fecioara Maria, în Împărăția cerurilor. Apleacă-te cu duioșia Pruncului Iisus asupra icoanei celei pline de dar, închinându-te cu sfială epitafului ce mărturisește sfințenia ei. ⁠Roagă-te Maicii Domnului și vei primi iubire și mângâiere, vindecare sufletească și trupească, precum au...Citește mai departe

Aduse de la Mănăstirea Dionisiu la Mănăstirea Dealu, moaştele Sfântului Ierarh Nifon au rămas până a doua zi după târnosirea Mănăstirii Curtea de Argeş, 16 august 1517, când a avut loc şi proclamarea canonizării lui, în prezenţa patriarhului ecumenic Teolipt I; aceasta a fost prima canonizare care s-a făcut pe teritoriul ţării noastre. După aceste...Citește mai departe

Cuviosul Pafnutie (Pârvu Mutu Zugravul) rămâne în istoria picturii bisericeşti ca un creator de şcoală care a marcat atât epoca lui Şerban Cantacuzino, cât şi pe cea a lui Constantin Brâncoveanu. Stan Zugravul, Radu Zugravul, Marin Zugravul, Nicolae Zugravul sunt doar câțiva dintre cei care s-au format sub îndrumarea sa. Criticii de artă – cum ar...Citește mai departe

Sporind evlavia credincioșilor față de Cuvioasa Teodora, prin anii 1725-1730 s-a înființat Schitul Sihla, format din două bisericuțe închinate „Schimbării la Față” și „Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul”, precum și câteva chilii pentru călugări și pelerini. În 1830, moaștele Cuvioasei Teodora au fost puse într-o raclă de argint și așezate spre închinare în biserica din satul Miclăușeni...Citește mai departe

Urcă muntele cel sfânt al virtuților pentru a contempla slava Fiului lui Dumnezeu, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. ⁠Scrie pe pergamentul sufletului tău cuvintele mărturisitoare ale lui Dumnezeu-Tatăl, de la Iordan și pe Tabor: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”. Însoțește-L pe Domnul și...Citește mai departe

Căutând tăcerea și liniștea, Cuviosul Ioan Iacob postea aspru și se ruga mult. Iubea rugăciunea pentru că-L iubea pe Dumnezeu. Iar atunci când nu se ruga, citea fie din Sfânta Scriptură, fie din Sfinții Părinți sau scria; astfel, a scris un buchet de versuri duhovnicești. Iubiți credincioși și credincioase, cititori și cititoare, Cuviosul Ioan Iacob...Citește mai departe

Cinstiți părinți împreună slujitori, Cuvioase maici, Doamnelor și domnilor inspectori și profesori, Distinse oficialități, Stimată doamnă preoteasă și îndurerată familie, Iubiți credincioși, Așa glăsuiește una dintre cântările slujbei înmormântării: „Văzându‑mă zăcând fără glas şi fără suflare, plângeţi toţi pentru mine, fraţilor şi prietenilor, rudelor şi cunoscuţilor, căci ieri vorbeam cu voi şi fără de veste...Citește mai departe

Strigătul demonizaţilor – „Ce ai Tu cu noi Iisuse, Fiul lui Dumnezeu?” – nu s-a stins din păcate odată cu această minune, ci ecoul său s-a prelungit până-n actualitate, devenind strigătul celor care nu vor să-L primească pe Hristos în viaţa şi în casele lor. Mulţi se comportă, prin ceea ce fac şi sunt, întocmai...Citește mai departe

După treizeci de ani de slujire exclusiv lui Dumnezeu, prin practicarea rugăciunii neîntrerupte, Cuviosul Ioanichie, cunoscându-şi mai dinainte sfârşitul, şi-a săpat cu dalta şi ciocanul mormântul în peştera în care s-a nevoit; s-a săvârşit în pace în anul 1638. Iubiți credincioși și credincioase, cititori și cititoare, Informaţiile privind viaţa Cuviosului Ioanichie cel Nou de la...Citește mai departe