Şaptesprezece ani s-a nevoit ieroschimonahul Antipa în Schitul „Tuturor Sfinţilor”, dependent de Mănăstirea Valaam, mănăstire situată pe o insulă din mijlocul lacului Ladoga, în apropiere de hotarele Finlandei, arătând fapte minunate de trăire duhovnicească, în post îndelungat, în rugăciune şi priveghere de toată noaptea, prin intermediul cărora gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt, în desăvârşită...Citește mai departe

Predica Mântuitorului a debutat cu acelaşi conţinut cu care Sfântul Ioan Botezătorul şi-a pregătit auditoriul pentru botezul pocăinţei: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 3, 2). Interesant este faptul că Mântuitorul nu a fracturat mesajul lui Ioan, ci l-a continuat, desăvârşindu-l. Desigur, spun exegeţii, îndemnul „pocăiţi-vă” al lui Ioan se referea la păcatele săvârşite, în...Citește mai departe

Activitatea Sfântului Ioan, deşi scurtă, a fost intensă, căci, răspunzând chemării pustiului, a fost  curăţit de flacăra lăuntrică a vieţuirii ascetice. Sfântul Ioan a fost trimis ca să-L mărturisească pe Hristos (Ioan 1, 6-7); şi toate câte a spus despre Hristos au fost adevărate (Ioan 10, 41). Nu a făcut nicio minune, fiind el însuşi o minune vie,...Citește mai departe

Iisus Se supune botezului nu pentru Sine, ci pentru noi, mai ales că botezul lui Ioan nu era suficient pentru iertarea păcatelor (Faptele Apostolilor 19, 2-6); era nevoie de un botez care să îşi tragă seva din viaţa, Jertfa, Învierea şi Înălţarea lui Hristos. Un astfel de botez vor practica mai târziu Apostolii. Ei vor boteza...Citește mai departe

Agheasma Mare şi anafora se iau, în această ordine, timp de o săptămână de la Bobotează; după aceea, vor primi Agheasma Mare, dacă în prealabil s-au mărturisit, cu binecuvântarea duhovnicului. Agheasma Mare se foloseşte şi la „botezul de necesitate” al copiilor, în caz de boală, la curăţirea vaselor sau a fântânii, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la...Citește mai departe

Părintele Serafim era un om modest. Avea un singur rând de haine. Oriunde mergea, purta, într-o traistă, Sfânta Evanghelie, simbolizând jugul lui Hristos, iar la piept, crucea de aramă dăruită de mama lui, pentru a-şi aduce aminte mereu de Crucea purtată de Mântuitorul. Vara muncea în grădiniţa de legume, iar iarna tăia lemne. Mintea şi-o ocupa...Citește mai departe

La Sfântul Vasile întâlnim o complementaritate între cuvânt şi faptă. Activitatea sa filantropică a fost una de mare amploare, el fiind întemeietorul mai multor aşezăminte de ocrotire socială (azile pentru bătrâni, spitale, cu anexe pentru leproşi, orfelinate, cantine, şcoli şi ateliere de meserii pentru tineri, case de oaspeţi pentru călători), grupate în jurul bisericii în...Citește mai departe

Sensul botezului lui Ioan este însă cu totul diferit de cel al spălărilor eseniene, deşi unii au căutat găsirea unei corespondenţe între cele două ritualuri. Dacă acestea din urmă erau zilnice, botezul lui Ioan se săvârşea o singură dată. Nici cu botezul prozeliţilor nu se poate găsi o similitudine, deoarece acesta nu era însoţit de...Citește mai departe

Hristos, dorind să împlinească Legea şi să arate că se trage din seminţia lui Avraam, a fost circumcis a opta zi (Luca 2, 21), primind numele Iisus, nume anticipat de altfel de înger, prin care se exprimă misiunea Sa pe pământ, cea de Mântuitor al lumii. El S-a născut sub Lege, aşa cum spune Sfântul Apostol...Citește mai departe

Biserica a rânduit, pe temei scripturistic, ca la început de an să-i mulţumească lui Dumnezeu, Unul în Trei, printr-un Tedeum (Ţie, Doamne), imn de laudă. În multe biserici, în această primă zi se citesc şi Molitfele (rugăciunile, n.n.) Sfântului Vasile cel Mare şi, respectiv, ale Sfântului Ioan Gură de Aur. Iubiţi credincioși și credincioase, cititori şi cititoare,   În...Citește mai departe