2Vezi toate fotografiile

Răspunsul ierarhului - 21 martie 2021

112. V.H.

„Bună. Nu aş vrea să fiu rău în Postul Paştelui, dar aţi venit cu japca şi aţi luat biserica din Solca şi aţi pus călugări, dar, aţi întrebat solcanii dacă vor?

Călugării când au plecat au lăsat biserica goală şi au blestemat-o; acum vin înapoi; de ce nu aduc odoarele înapoi de la Dragomirna? De ce nu aţi făcut prima dată o biserică? Aţi trecut biserica la Putna. Mâine poimâne veniţi şi luaţi clopotele că sunt prea multe. Numai la distrus a fost Solca. Spuneau oamenii că numai biserica a rămas, iaca că şi pe asta a luat-o. Îmi pare rău, dar ăsta e adevărul, şi să-mi spună cineva de ce au fost fugăriţi călugări din Solca? Tot ce e în biserică este din donaţii de la solcani; clopotele sunt din donaţii de la solcanii care lucrau în America, în Detroit, şi acum s-au găsit câţiva oameni de bine să le ieie biserica. Dar Domnul poate va face dreptate.” (V.H.)

Stimate domnule! 1. „Cu japca” a luat proprietăţile Bisericii, respectiv proprietăţile Mănăstirii Solca P.C.R. Dar, pe atunci, probabil că nu eraţi şi nici un altul ca dumneavoastră, ca să fi luat atitudine.

2. Faptul că obştea Mănăstirii Solca provine din Mănăstirea Putna nu ar trebui să vă deranjeze, ci, dimpotrivă, ar trebui să fie o onoare pentru comunitate, având în vedere că cele două mănăstiri au suficiente motive să fie înfrăţite: arhitectură, şirul lung de stareţi şi călugări, pomelnice etc.

3. Obiectele de patrimoniu care au aparţinut Mănăstirii Solca se vor întoarce la mănăstire, însă numai după ce se va construi un muzeu. Acum, un astfel de muzeu nu s-ar putea organiza decât în podul bisericii, pentru că o altă clădire în incinta mănăstirii nu prea există; numai că şi în podul bisericii ar fi o problemă, întrucât acoperişul este suficient de deteriorat şi astfel riscăm degradarea obiectele de patrimoniu. 

4. Clopotele! Cine v-a spus că vor fi luate? Ele au fost ale mănăstirii şi rămân ale mănăstirii. Noi, dacă am putea, am dona la fiecare parohie, mănăstire sau schit câte un clopot la vreo 50 de tone, nutrind nădejdea că poate acela s-ar auzi mai bine în duminici şi sărbători. Că acum, din păcate, nu prea se aud!

5. Obiectele din mănăstire „cumpărate de solcani”, dacă nu sunt de patrimoniu, nu se vor înstrăina, ci vor fi aşezate în noile biserici care se vor construi. La numărul mare de credincioşi, chiar se impune construirea a două biserici!

6. Spuneţi că vi s-a luat biserica. Cine v-a luat biserica, stimate domn?! După Revoluţia din 89, proprietatea mănăstirii, în loc să se întoarcă în curtea acesteia, a fost vândută până sub streaşina bisericii către privaţi care, unii dintre ei, s-au purtat cu lucrurile de patrimoniu ale mănăstirii ca nişte duşmani. Dacă nu credeţi, intraţi în beciurile mănăstirii construite în timpul lui Ştefan Tomşa şi vedeţi cum arată.

7. Stimate domnule, noi nu am luat nimic „cu japca”!; pe noi, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, readucerea proprietăţii Mănăstirii Solca în curtea acesteia ne-a costat aproape jumătate de milion de Euro. Aşa „japcă”, mulţam!, cum spune o vorbă din popor.

8. Cât despre afirmaţia dumneavoastră că „Domnul poate va face dreptate”, vreau să vă spun că Domnul, prin ceea ce s-a realizat până acum, a şi făcut dreptate; şi pentru aceasta nu putem decât să-I mulţumim.

9. De acum, părinţii mănăstirii, susţinuţi de Preacuviosul părinte arhim. Melchisedec, stareţ al Mănăstirii Putna şi exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, vor iniţia proiecte în vederea restaurării mănăstirii, iar preoţii de mir, cu sprijinul autorităţilor locale, vor iniţia proiecte pentru construirea celor două biserici de zid în localitate. 

10. Vă asigurăm că, dacă Dumnezeu ne va ţine în viaţă, peste puţin timp Mănăstirea Solca, care până mai ieri a fost „numai la distrus”, va arăta aşa cum ne-a lăsat-o ctitorul ei. Restaurarea Mănăstirii Solca va fi nu doar onoarea Bisericii, ci şi a solcanilor!

Adăugați un comentariu