„Înaltpreasfinția Voastră, vreau să vă felicit pentru Taina Sfântului Maslu de obște pe care o săvârșiți de la venirea dumneavoastră în eparhia noastră, însă aș vrea să vă întreb de ce la noi nu se miruiește fiecare credincios la sfârșitul slujbei de 7 ori, așa cum am văzut în alte zone (pe frunte, pe gât, pe obraji, pe mâini), având în vedere că sunt mulți preoți cu care slujiți împreună? Eu menționez că lucrul acesta l-am văzut la un Sfânt Maslu într-un sat din regiunea Cernăuți în frunte cu cunoscutul părinte Ioan Gorda… Acolo, ce e drept, după fiecare Evanghelie, preoții veneau pe la credincioși și îi miruiau de 7 ori, însă la noi fiind mulți credincioși, măcar la final să se întâmple asta, o singura dată, și nu cred că ar fi ceva greșit… Iertați îndrăzneala, dar să știți că mulți credincioși ar pleca de la slujbă cu mai multă liniște în suflet și în trup.”
Doamne, ajută!
Toți credincioșii care participă la Taina Sfântului Maslu trec pe la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, unde sunt și miruiți cu untdelemn sfințit. Pentru a mirui de șapte ori câteva mii de credincioși, sincer, mi se pare imposibil, chiar dacă sunt mulți preoți. Se miruiesc de șapte ori patru, cinci bolnavi, dar nu atâtea mii care participă la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”. Mai mult, deși untdelemnului sfințit i se dă o valoare vindecătoare, această „putere” este în strânsă legătură cu rugăciunile care sunt rostite asupra lui, ungerea fiind doar actul exterior, văzut, al lucrării tainice, nevăzute, de binefacere din partea lui Dumnezeu. Însuși Mântuitorul, la Cina cea de Taină, când Petru a cerut să îi spele nu doar picioarele, ci și mâinile, și capul, i-a răspuns: „Cel ce a făcut baie n-are nevoie să-i fie spălate decât picioarele, căci este curat tot.” (Ioan 13, 9-10).
Post binecuvântat!