Mărturii arheologice (IV) – Descoperirea fundației primei Biserici a Mănăstirii „Sfântul Ilie” de la Suceava

Biserica Mănăstirii „Sfântul Ilie”, din apropierea orașului Suceava, a fost menționată documentar în prima jumătate a secolului al XV-lea, înainte de 1443. Pe un Codex[1], care a aparținut cardinalului Ioan de Raguza[2] (mort la 1443), este amintit călugărul Macarie de la „Mănăstirea Sfântului Ilie Tesviteanul” de la Suceava[3].

Textul are următorul cuprins:

În luna decembrie 18, a murit călugărul Macarie la Suceava, în Mănăstirea Sfântului Ilie Tesviteanul și a fost înmormântat de duhovnicul său, kyr Calinic[4].

Informația certifică faptul că pe locul actualei biserici ridicată la 1488 de Ștefan cel Mare, s-a aflat altă biserică.

În raportul săpăturilor arheologice dintre 1997-1999, de la Biserica „Sfântul Ilie”[5] este menționat faptul că: „pe locul actualei ctitorii ștefaniene, mai cu seamă pe latura de vest, se afla o construcție de lemn pe temelie de piatră, posibil un edificiu destinat cultului, acea mănăstire cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul de la Suceava, unde și-a dat obștescul sfârșit călugărul Macarie”[6].

Planul săpăturilor arheologice din 1997-1999
(după Paraschiva Victoria Batariuc, Cercetări arheologice la Biserica Mănăstirii Sfântul Ilie, în Analele Putnei, VI, 2010)

O descoperire arheologică recentă (decembrie 2021) confirmă mărturia scrisă la 1443, respectiv existența primei Biserici a Mănăstirii „Sfântul Ilie”.

Descoperirea arheologică:

  • pe latura de sud a bisericii, la exterior, în dreptul naosului, de la cota o (nivelul actual de călcare) a fost dezvelit, pe lungimea de 4,4 m, un zid plasat paralel cu cel al bisericii ctitorită de Ștefan cel Mare; zidul este clădit din pietre legate cu mortar.
  • zidul păstrat provine de la fundația și, parțial, elevația (0,40 m) unei construcții, lățimea lui fiind de 0,60 m; zidul are forma patrulateră și delimitează o construcție care marchează naosul unei biserici cu fundație și zid din piatră, care avea aproximativ 10 m lungime.
  • ipoteza că primul lăcaș de cult „Sfântul Ilie” ar fi fost ridicat de către Iliaș / Ilia[7] voievod (1432-1433; 1435-1436; 1436-1442)[8], fiul lui Alexandru cel Bun (1400-1432)[9] poate fi luată în calcul.

Fundația primei biserici „Sfântul Ilie”

Tronsonul de zid păstrat, care documentează prima biserică de la Mănăstirea „Sfântul Ilie”, urmează a fi consolidat, restaurat și pus în valoare în „in situ”.

 

Fundația primei biserici „Sfântul Ilie”

 

 Fundația primei biserici „Sfântul Ilie”

 Dr. Ion Mareș,
Arheolog expert

[1] Manuscrisul în limba greacă se află la Biblioteca Universității din Basel.

[2] Cardinal catolic, cu sediul la Ragusa (în prezent, regiunea Dubrovnik, Croația).

[3] Petre Ș Năsturel, D’un document byzantin du 1395 et des quelques monasteres roumains, în vol. Traveaux et Memoires, Paris, 1981, p. 351.

[4] Ibidem.

[5] Cercetări arheologice efectuate de Mircea D. Matei, Florin Hău, Paraschiva-Victoria Batariuc, Ion Mareș.

[6] Paraschiva Victoria Batariuc, Cercetări arheologice la Biserica Mănăstirii Sfântul Ilie, în Analele Putnei, VI, 2010, 1, p. 217.

[7] Ipoteză avansată de P. Ș. Năsturel (op.cit.).

[8] Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova. A. 1324-1881, I. secolele XIV-XVI, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 476-481, 484-491.

[9] Ibidem, p. 471-476.

Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.