Colindul – răspuns la darul lui Dumnezeu

ips_putna_site

Crăciunul este darul lui Dumnezeu pentru copii şi adulţi, pentru păcătoşi şi sfinţi, pentru cetele cereşti şi îngeri, pentru păstori şi magi, pentru toate cele pătrunse de binecuvântarea şi sfinţenia lui Dumnezeu prin Întruparea Fiului Său, cum se spune în condacul praznicului. Poporul, prin ţăranul român, a răspuns acestui mare dar al lui Dumnezeu făcut nouă printr-un patrimoniu de colinde de o unică frumuseţe şi profunzime, care anticipează în fiecare an momentul Întrupării şi Naşterii lui Iisus Hristos, întocmai profeţiilor vechi testamentare.

Duminică, 20 decembrie 2020, Mănăstirea Putna a fost gazda celui de-al doilea concert caritabil din cadrul campaniei „Un Crăciun pentru fiecare ”, organizat de Sectorul Social Filantropic al Centrului Eparhial Suceava, în parteneriat cu sectorul Exarhat. Prin acest demers filantropic, dorim să aducem puţină bucurie şi mângâiere la sărbătoarea Naşterii Domnului unui număr de o mie de copii din mediul rural, proveniţi din familii defavorizate, aflaţi în situaţia de risc de abandon şcolar şi ai căror părinţi nu au posibilitatea de a le oferi cele necesare traiului şi nici măcar un dar de Crăciun, respectiv unui număr de o mie de bătrâni bolnavi care nu mai au nicio susţinere din partea copiilor şi a nepoţilor. La finalul concertului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a susţinut un cuvânt de învăţătură, tâlcuind semnificaţia colindelor. 

Preacuvioşiile şi Preacucerniciile Voastre,

iubiţi ascultători şi ascultătoare,

dragi colindători şi colindătoare,

Crăciunul este darul lui Dumnezeu pentru copii şi adulţi, pentru păcătoşi şi sfinţi, pentru cetele cereşti şi îngeri, pentru păstori şi magi, pentru toate cele pătrunse de binecuvântarea şi sfinţenia lui Dumnezeu prin Întruparea Fiului Său, cum se spune în condacul praznicului.

Poporul, prin ţăranul român, a răspuns acestui mare dar al lui Dumnezeu făcut nouă printr-un patrimoniu de colinde de o unică frumuseţe şi profunzime, care anticipează în fiecare an momentul Întrupării şi Naşterii lui Iisus Hristos, întocmai profeţiilor vechi testamentare.

Colindele se caracterizează prin duioşia şi simplitatea versului, care curge lin pe linia melodică, exprimând o mare bogăţie de idei, într-o formă stilistică desăvârşită, în care figurile de stil, cum ar fi comparaţiile, epitetele şi, mai ales, diminutivele, se împletesc armonios.

În colinde, conţinutul teologic este variat, făcându-se amintire de la păcatul strămoşesc la răscumparea câştigată de Mântuitorul, de la Întruparea la Moartea şi Învierea Sa, de la cinstirea Maicii Domnului şi a Sfinţilor, până la învăţătura despre rai şi iad.

Prin simplitatea şi curăţia lor, colindele au constituit o redută în calea celor care au încercat, pe diverse căi, să rupă unitatea de credinţă, precum şi pe cea naţională a poporului nostru. Or, în ele respiră puternic duhul creştin de unitate şi se păstrează ceva din frăgezimea creştinismului primar.

Dincolo de încărcătura lor dogmatică şi liturgică, colindele lansează un îndemn la moralitate, la cultivarea virtuţilor, la loc de seamă fiind iubirea de aproapele, pacea, bunătatea, generozitatea, smerenia, ascultarea, hărnicia și cinstea.

Sunt înfierate minciuna, înşelătoria, beţia şi, respectiv, uciderea pruncilor de către Irod. Sigur, din păcate, fiecare perioadă a istoriei şi-a avut irozii ei.

Colindele sunt un liant între generaţii, asigurând continuitatea şi comuniunea. Colindătorul, asemenea îngerului Bunei Vestiri, Îl aduce în casa colindată pe Hristos şi, împreună cu El, toate binecuvântările.

Gazda întoarce colindătorului din cele primite de la Dumnezeu, daruri simbolice, expresii ale unor binecuvântări pe care le oferă şi, în acelaşi timp, le dăruieşte: mere – simbol al dragostei, dar şi al veşniciei; nuci – expresie a fertilităţii şi a perenităţii; şi colăceii, spre pomenirea celor morţi, ca unii care fac parte integrantă din viaţa Bisericii.

De altfel, masa de Crăciun din casa fiecărui creştin anticipă tocmai masa din Împărăţia lui Dumnezeu.

Gazda oferă mere, în amintirea faptului că strămoşii noştri, la Crăciun, împodobeau mărul, şi nu bradul. Refrenurile „Florile dalbe” şi „Flori de măr” întăresc afirmaţia.

Mărul apare întotdeauna ca alternativă a bradului, în rolul de arbore cosmic. În plus, mărul este cel care face legătura între păcatul strămoşesc şi Răstignirea Mântuitorului; strămoşii noştri credeau că Mântuitorul ar fi fost răstignit pe o Cruce din lemn de măr. De aici şi teologia Morţii şi Învierii Mântuitorului în mesajul colindelor de Crăciun.

Transformarea bradului, simbol al pomului vieţii aşezat de Dumnezeu în mijlocul raiului, ale cărui fructe dăruiau veşnicia şi care este un pom diferit de cel al cunoştinţei binelui şi răului, într-un simbol al Crăciunului reprezintă un mod manifest de a mărturisi că pomul vieţii este Hristos, Cel venit în lume pentru a-l restaura şi îndumnezei pe om, asigurându-l de viaţa veşnică. Veşnicia este desăvârşirea tuturor lucrurilor!

Prin Iisus Hristos, de Crăciun am obţinut nemurirea. Am redescoperit rostul nostru în lume.

Căutându-L pe Pruncul Iisus Hristos înlăuntrul fiinţei noastre, vom redescoperi Crăciunul în sensul său originar, adevărat; nicidecum nu-l vom reduce la o spiritualitate de „mascaţi în zdrenţe”.

Aşadar, Întruparea lui Hristos este şi va rămâne darul nepreţuit al lui Dumnezeu pentru oameni. Acest dar, Dumnezeu Îl reînnoieşte lumii în fiecare an, de Crăciun.

Alese mulţumiri adresăm gazdei acestui concert, Preacuviosului părinte arhimandrit Melchisedec, exarh şi stareţ al Mănăstirii Putna, un iscusit promotor al unor astfel de activităţi culturale, dar și un Mecena al acestora; organizatorilor: Preacuviosului părinte protosinghel Iustin, consilier al Sectorului Social-Filantropic al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preacuviosului părinte protosinghel Dosoftei, exarh cultural, tuturor celor care s-au ostenit, dar şi celor care ne-au colindat „Colindul sfânt şi bun”.

Alese mulţumiri se cuvin partenerilor şi instituţiilor media, atât din Suceava, cât şi din ţară, care au susţinut şi promovat activităţile cu caracter cultural, social şi filantropic derulate în cadrul eparhiei. Dintre acestea, pe lângă campania „Un Crăciun pentru fiecare”, mai amintim „Filantropie şi-n pandemie”, „Olimpiada faptelor bune”, „Şcoala de duminică, apostolat modern” şi Programul de voluntariat şi responsabilitate socială „Banca de ce (n)-ai nevoie”, iniţiate de dna profesor Daniela Ceredeev, inspector pentru disciplina religie, împreună cu Sectorul Social Filantropic al Centrului Eparhial. Acestora se adaugă campania „Alături la greu”, iniţiată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi menită să sprijine achiziţionarea de aparatură medicală pentru spitale sau „Nicio casă fără Noul Testament”.

Un gând de recunoştinţă se îndreaptă spre toţi ascultătorii şi ascultătoarele care, prin dărnicia arătată faţă de fiecare Lazăr sărac, flămând şi în suferinţă, au făcut şi fac în fiecare an ca Hristos „să se nască şi să crească, să ne mântuiască”!

Iubiţii mei,

Acum, când toată creaţia participă la acest mare eveniment, aducând întreită cântare de preamărire Preasfintei Treimi, Vă binecuvântez pe toţi deopotrivă şi vă doresc să aveţi sănătate şi sporite bucurii izvorâte din bucuria celor care vor primi darurile dumneavoastră – căci este ştiut faptul că drumul spre Împărăţia lui Dumnezeu trece doar pe la poarta săracului.

Să aveți sărbători binecuvântate de la Dumnezeu și un an fără pandemie sau alte boli incurabile sau molipsitoare, care ne răpesc dureros de nedrept pe cei dragi de lângă noi!

 

Leave a Reply