Cuvioasa Maria Egipteanca se înscrie în galeria chipurilor exemplare ale pocăinţei săvârşite sub soarele deşertului, dar şi sub călăuzirea luminii lui Hristos. De remarcat este faptul că Dumnezeu îl iartă pe cel păcătos chiar în momentul întoarcerii. Şi aceasta pentru că întoarcerea este rezultatul venirii în sine; pocăinţa sinceră îi redă statutul de fiu al luminii...Citește mai departe

Motivul introducerii citirii Imnului Acatist în timpul Postului Mare îl constituie nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci şi învăţătura mariologică şi hristologică pe care le cuprinde, legând taina Naşterii de taina Învierii lui Hristos; ziua Întrupării este astfel legată de ziua când prin Moartea întru Înviere a Domnului Hristos s-a împlinit planul de mântuire...Citește mai departe

Roadele pocăinţei îşi află expresia cea mai concludentă în chipul Sfintelor Maria Magdalena, Pelaghia, Paisia, Taisia şi Maria Egipteanca. Eforturile ascetice ce au însoţit pocăinţa lor le-au făcut părtaşe, încă de pe pământ, vieţii îngereşti, ele fiind încredinţarea noastră că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu; că Dumnezeu...Citește mai departe

Treptele Scării sunt rânduite de autor ţinând cont, în primul rând, de perspectiva vieţii creştine, adică din punct de vedere al desăvârşirii morale; în acest sens, putem vorbi de o orânduire a lor într-o succesiune logică. Viaţa însăşi a creştinului este un urcuş, care nu cunoaşte limite decât în Dumnezeu – Treime.  Iubiţi credincioși și credincioase, cititori...Citește mai departe

Deși apostolii au fost învestiți cu „putere şi stăpânire peste toţi demonii” (Luca 9, 1), – deci, nu doar peste unii, ci peste toţi -, cu toate acestea, ei nu l-au putut vindeca pe copil. De ce? Răspunsul îl dă Mântuitorul Însuşi în versetul următor: „Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă cât...Citește mai departe