Sinaxa monahală cu stareții și starețele din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

20201008-100246-11_d850cip

Partea centrală a Sinaxei a fost cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic. Acesta, pe baza unei corespondențe anterioare cu viețuitorii din mănăstirile bucovinene, a sintetizat o serie de probleme și a făcut propuneri concrete pentru buna rânduială și pentru o viață duhovnicească armonioasă, petrecută în respect și dragoste de aproapele și slujire a lui Dumnezeu. 

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Sinaxa monahală cu stareții și starețele din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților din anul 2020 a avut loc joi, 8 octombrie 2020, la Mănăstirea Putna.

Este prima sinaxă monahală, prima întâlnire cu stareții și starețele celor peste 50 de locașuri monahale din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, noul Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților după trecerea la cele veșnice a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen.

Dimineața s-a slujit Sfânta Liturghie. Lucrările au început la ora 10, la Centrul „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii, cu prezentarea câtorva referate pe teme duhovnicești și cu privire la aspecte administrative și bune practici în privința administrării patrimoniului.

Primul referat prezentat a fost cel al Părintelui Protosinghel Hrisostom Ciuciu, viețuitor al Mănăstirii Putna, pe tema „Mănăstirea – familie duhovnicească”. Vorbind despre obște ca despre o familie duhovnicească, el a arătat că „membrii unei familii nu urmăresc atât eficiența, cât mai ales unitatea, iubirea, de aceea ei nu se cresc unii pe alții, ci cresc împreună! Atunci când un mădular slăbește, celelalte încearcă să preia – pe cât posibil – funcțiile acestuia. Nu-l elimină și, mai ales, nu-l înlocuiesc, înlăturând astfel competiția, căci știm cât de nociv este în mănăstire să ne comparăm unii cu alții. Nu există împlinire decât în comuniune, însă acest lucru este valabil și în cazul păcatului. Să ne aducem aminte de faptul că Eva, deși mușcase înaintea lui Adam din măr, nu și-a cunoscut goliciunea, pustiirea, decât după ce a mușcat și Adam. Prin urmare, să fim atenți și la comuniunea care duce la împlinirea păcatului!”

Al doilea referat a fost prezentat de Stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareța Mănăstirii Dragomirna, pe tema „Filoxenia mănăstirii – a-L dărui pe Dumnezeu pelerinilor”. Din rândul pelerinilor „se ridică credincioșii de mâine, posibili monahi, și este datoria noastră să nu-i lăsăm să plece fără să-și golească amarul și să dobândească o rază de soare în viața lor. Cuvântul de întâmpinare spus cu bucurie deschide inima și zidește; disponibilitatea iubitoare de a asculta alungă întristarea; scrierea pomelnicelor întărește nădejdea că problemele se vor rezolva; ghidajul oferă posibilitatea de a da la o parte colbul uitării de pe chipurile de sfințenie ale ctitorilor și oferă prilej de punere în lumină a faptelor lor ce dovedesc o credință lucrătoare, devenind astfel modele de bună practică. Slujbele, rânduiala din biserică, cântările de la strană, împărtășirea cu sfintele taine, evenimentele culturale (simpozioane, expoziții, lansări de carte) duc sufletul străinului într-un colțișor de Rai, într-o altă lume. Dacă obștea monahală are putința de a oferi pelerinului – străin, aproapele meu –, după un drum mult ostenitor, și o gustare pentru trup, atunci se împlinește și menirea Martei. Pelerinul are nevoie și de un medicament pentru suflet, dar și de un medicament pentru trup, de un produs naturist, care poate fi găsit la pangarul mănăstirii.”

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a apreciat buna structurare a celor două referate pe teme duhovnicești și a dat cuvântul următorilor referenți.

Fiind prima sinaxă monahală sub păstorirea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, următoarele referate au fost destinate să creioneze situația monahismului bucovinean și aspectele cărora li se va acorda o atenție deosebită în viitor.

Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, Exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a prezentat referatul „Mănăstirile din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, ieri și azi”. Părintele Exarh a vorbit despre Bucovina ca „un ținut al mănăstirilor: cu mănăstiri și schituri care au știut să ofere creștinilor «apa cea vie», cu icoane grăind din zidurile sfintelor locașuri despre slava lui Dumnezeu și frumusețea vieții creștine, cu ctitori de neam înalt sau ctitori «mărunți», adică uitați de istorie, dar ale căror nume sunt în Cartea vieții. În mănăstirile de aici își dorm somnul de veci cel puțin 13 voievozi ai Moldovei: la Bogdana, Putna, Probota, Slatina, la Sucevița  și la biserica Mirăuți, care a fost sediul Mitropoliei Moldovei, înainte de mutarea acestuia la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. Bucovina a cunoscut perioade de înflorire a vieții monahale, dar și perioade de restriște – ocupația austriacă și regimul comunist sunt cele pe care nu le putem uita, pentru că au adus multă durere și multă pierdere duhovnicească.” În cuvântul său, a prezentat Înaltpreasfințitului Părinte Calinic mănăstirile și schiturile mai puțin cunoscute și pe conducătorii acestora. Toți cei prezenți au primit Dipticele cu ordinea canonică a așezămintelor monahale, în funcție de anul înființării, pomelnicul stareților și starețelor pentru a fi pomenit la fiecare mănăstire și harta tuturor așezămintelor monahale bucovinene.

A urmat Părintele Protosinghel Paraschiv Dabija, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a explicat necesitatea și scopurile reorganizării administrative în referatul „Prezentarea noului aparat administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților”. Temeiul reorganizării este buna rânduială care devine suportul pentru o trăire autentică a vieții monahale, atât înspre Dumnezeu, cât și în slujirea semenilor din lume.

Părintele Arhidiacon Vasile Demciuc, Consilier la Sectorul Patrimoniu, a prezentat referatul „Câteva considerații privind protejarea Patrimoniului cultural”, un subiect extrem de important având în vedere numărul foarte mare de monumente istorice, inclusiv monumente UNESCO, dintre locașurile monahale bucovinene. Părintele Arhidiacon a făcut legătura dintre starea văzută a lăcașurilor și starea sufletească a celor care viețuiesc în ele: „Monumentele istorice bisericești nu ne înalță doar emoțional, ci ne înalță relațional: în relația cu Dumnezeu – Creatorul și cu generațiile umane, în timp și peste timp. Când lăsăm să cadă și să se degradeze monumentul ce are vocația să ne ridice, să ne înalțe și să ne transfigureze istoria și existența, este evident că ne aflăm noi înșine în starea de decădere și autodemolare spirituală, indiferent de explicații și motivații de moment.

Este mult de lucru azi atât pentru a conserva și restaura monumentele istorice bisericești, aceste cărți de identitate ale demnității noastre și ale spiritului creator al poporului nostru, cât și pentru a consolida, restaura și conserva în sufletul nostru legătura spirituală dintre Tradiția și Viitorul neamului nostru, ca atare, legătură pe care monumentul istoric bisericesc o evocă și o invocă, pentru a nu ne prăbuși interior, fără Istorie și fără Veșnicie.”

Totodată, Părintele Profesor Vasile Demciuc a prezentat cartea „Familia și filantropia. Două instituții divino-umane” pe care Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a publicat-o de curând și pe care a oferit-o tuturor celor prezenți. Cartea a fost scrisă având ca reper proclamarea în Patriarhia Română a anului 2020 ca „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”.

Cuprinsul cărții indică preocuparea Înaltpreasfinției Sale pentru cele două teme, care au constituit și inspirația pentru alegerea subiectelor referatelor duhovnicești de la Sinaxă. Cele opt capitole sunt: „I. Pastorația părinților și copiilor. Repere scripturistice; II. Pastorația părinților și copiilor. Repere patristice; III. Pastorația părinților și a copiilor în societatea contemporană; IV. Pastorația tinerilor; V. Cuvânt către tineri; VI. Pastorația părinților și copiilor în Biserica Ortodoxă Română. VII. Criza actuală a familiei – motiv de pastorație intensă a Bisericii; VIII. Filantropia creștină. Funcție esențială a activității Bisericii”. Cartea este însoțită de o prefață scrisă de către părintele profesor universitar dr. Mihai Vizitiu și de o postfață a profesorului universitar dr. Nicu Gavriluță.

Iată două citate relevante: „Familia este instituția cea mai importantă așezată de Dumnezeu în slujba vieții. Toate celelalte așezăminte care servesc așezământul acestei vieți îi sunt subordonate, atât prin originea, cât și prin menirea lor. Tot ce pot da ele vieții este mai puțin însemnat decât ceea ce dă familia, care este un adevărat creuzet de creare, recreare și formare a persoanei”; „Filantropia sau iubirea lui Dumnezeu față de oameni își are originea în Sfânta Treime, primul filantrop fiind Dumnezeu Însuși în Treimea de Persoane. […] De la Cincizecime, filantropia divină devine filantropia Bisericii.”

Părintele Diacon Bogdan Ionuț Pricop, în referatul „Inventarierea bunurilor bisericești – o necesitate pentru stabilirea exactă a bunurilor de patrimoniu sau susceptibile de a face parte din patrimoniu existente în mănăstirile și schiturile Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților”, a adus explicații cuprinzătoare despre cum se vor desfășura activitățile de inventariere în mănăstiri.

Părintele Vicar Paraschiv Dabija și Părintele Protosinghel Dosoftei Dijmărescu, Exarh cultural, au prezentat noul Antimis ce va fi folosit în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Acesta a fost lucrat folosind o serie de icoane pictate la Mănăstirea Putna, ornamente de pe mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și culori specifice mănăstirilor cu pictură exterioară din Bucovina, accentuând înțelesul dogmatic al Antimisului: altar de jertfă pentru a aduce credincioșilor Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos Care a pătimit, S-a răstignit, a înviat și S-a înălțat pentru a reface legătura de comuniune între om și Dumnezeu.

Partea centrală a Sinaxei a fost cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic. Acesta, pe baza unei corespondențe anterioare cu viețuitorii din mănăstirile bucovinene, a sintetizat o serie de probleme și a făcut propuneri concrete pentru buna rânduială și pentru o viață duhovnicească armonioasă, petrecută în respect și dragoste de aproapele și slujire a lui Dumnezeu.

Au urmat discuții despre problemele actuale ale mănăstirilor și schiturilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în care s-a făcut referință și la părinții de acum câteva decenii ai Bucovinei, binecunoscuți de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic din perioada în care a fost viețuitor la Mănăstirea Putna.

Prima Sinaxă monahală a stareților și starețelor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților sub păstorirea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic a fost un prilej de cunoaștere reciprocă și un moment de responsabilizare la un nou început.