Pomenirea la Parohia Ciocănești a plutașilor de pe Valea Bistriței Aurii

În vremurile trecute, pentru transportul lemnului erau plute din lemn nefasonat și fasonat.La început se cobora cu o singură plută- căpătâi sau tablă, apoi cu 2-3.

 La debit mic de apă se făceau haituri, mici baraje. Pe Bistrița era mai multe locuri grele , periculoase pe unde trebuiau să treacă aceste plute, numite toance. Prin anul 1900 erau în Suceava aproape 2000 de plutași iar în Neamț circa 3000. Pluta avea un cârmaci și un dălcăuș, apoi legători de plută și un dragoman care da în primire pluta mai departe. După predarea plutei la întoarcere plutașii aveau anumite drumuri spre casă. Ei aveau semnele lor distinctive, de recunoaștere ca și masonii sau zidarii. După construirea centralei și a barajului de la Bicaz, circulația plutelor s-a oprit.

În Moldova lemnul se transporta din Neamț și Suceava cu pluta pe râurile Moldova și Bistrița, în Ardeal pe Mureș și afluenții, pe Someș, Jiu , Olt, Criș.În Țara Românească  pe Jiu pe Olt, Argeș și Dâmbovița. Se transportau de toate:  lemn, scânduri, piatră, sare, lână, grâne, brânză, vite, fân, sticlă.

Astăzi se mai plutărește în Cehia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Canada, și Rusia. Cuvântul plută este de origine slavă cu trimitere la undiță, cuvânt tot slav. Din anul 1466 la data de 13 martie se păstrează un document prin care Sfântul Ștefan cel Mare scutește satul Negueieșți de pe pârâul Negru al episcopului Talasie. De la noi lemnul mergea la Constantinopol dar și la cetățile turcești de pe Dunăre sau Nisru.

Știri, mai târziu, despre plutărit mai avem de pe Siret din 1753, din 1822 din Galați. În anul 1823 domnitorul Sturza al Moldovei exporta la Istambul prin intermediul plutelor produse. Se exporta prin anul 1865 și cereale iar din Bucovina pe plute și apa minerală pe Bistrița. În anul 1895 erau cca. 12.000 de plute câte 33 zilnic în anul 1897 la Tulghiș cca. 8.000 plute, câte 22 pe zi  sosite la Galați. Demn de menționat este că într-un recensământ din județul Putna în anul 1820, exista calificarea de plutaș, deci exista o breaslă. Ca o curiozitate dar și ca respect și mândrie și M.S. Regele Mihai al României,  în anul 1937 a călătorit cu pluta pe Bistrița Aurie revenind la Ciocănești în anul 1997 la invitația pr. Ilie Rusu. Prin grija Primăriei și a Parohiei din localitatea Ciocănești, în fiecare an, în duminica de dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, hramul Bisericii din Ciocănești, se fac rugăciuni de mulțumire pentru plutașii care mai sunt printre noi cât și pomenire și parastas pentru plutașii care au trecut la Domnul. După aceasta, mai ales cu cei tineri, au loc discursuri și referate și bineînțeles se derulează amintiri.

pr. dr. Ilie Rusu

Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.