Personalități marcante înmormântate în Cimitirul „Pacea” din Suceava – Simeon Florea Marian

După cum bine este ştiut, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 drept Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor.

Pomenirea celor adormiţi în Domnul, este un act de cult dar şi un act de cultură, un act de credinţă ortodoxă şi mărturie a iubirii faţă de semeni. Dumnezeu se bucură, spune Sf. Ioan Gură de Aur, când unii pentru alţii se roagă şi ne îndeamnă să nu încetăm să îi ajutăm şi să aducem rugăciuni pentru ei (Omilii la Epistola I către Corinteni, 41). Ghidându-ne după aceste cuvinte, socotim ca fiind un prinos de recunoştinţă faţă de înaintaşii noştri înmormântaţi în Cimitirul din Suceava, să facem o scurtă prezentare a câtorva dintre aceştia, ştiut fiind faptul că cimitirul are desigur o semnificaţie liturgică, dar şi o valoare culturală, fiind expresia respectului şi pioasei aduceri aminte faţă de înaintaşi. Prin pomenirea înaintaşilor noştri dăm semn al neuitării şi preţuirii noastre pentru tot ceea ce au lăsat moştenire neamului românesc, şi în acelaşi timp este speranţa comuniunii lor veşnice cu Hristos Domnul, în nădejdea Învierii şi a vieţii veşnice.

Timpul orientat de credincioşi spre Învierea de obşte – spunea Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României cu prilejul proclamării anului omagial şi comemorativ 2021 – se exprimă şi prin permanenta comemorare a celor adormiţi.

Citind rândurile ce urmează de-a lungul mai multor episoade, nu facem altceva decât să exprimăm prinosul de recunoştinţă pentru cei care au fost creştini adevăraţi şi au luptat pentru unitatea de neam, de cultură şi de credinţă. 

Simeon Florea Marian (* 1 sept. 1847, Ilişeşti, † 11 aprilie 1907 Suceava)

Născut la 1 septembrie 1847 în satul Ilişeşti, fiul lui Grigore Marian Florea, fiu al preotului Lazăr Marian din Reuseni, mama Ruxandra născută Stanovici, fiica dascălului din Udeşti. Începe şcoala primară în sat după care este înscris la Şcoala poporală germană din Suceava, şi apoi Liceul cezaro crăiesc din localitate. La 17 ani avea deja primele culegeri de texte folclorice. În 1866 debutează în revista Familia cu articolul Datinile poporului român. O nuntă la Ilişeşti în Bucovina. În 1870 se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuţi, menţinând o strânsă legătură cu Cercul Haşdeu, publicând articole în ziarul Traian al lui B.P. Haşdeu, apoi în Columna lui Traian şi Foaia Societăţii Românismul. În 1875, se căsătoreşte cu Leontina Piotrovschi , fiica preotului George Piotrovschi din Siret, iar în 1876 este hirotonit preot, activând în această misiune în Poiana Stampei, Cândreni, Voloca, Siret. Între 1877 – 1883 fiind preot în Siret şi profesor de religie şi limbă română, publică peste 120 de aricole şi studii dintre care Tradiţiuni poporale române, Chromatica poporului român, Ornitologia poporului român. etc.

În 1881, martie 26, este ales membru al Academiei Române, iar în 1884 Academia Română îi acordă marele premiu Năsturel Herescu, pentru lucrarea Ornitologoia poporană română, vol. I-II (Cernăuţi, 1883), lucrare care la acea dată era o premieră şi pe plan mondial.

Este autor al unor monografii tematice de mare interes, dintre care amintim Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ (Bucureşti, 1890); Naşterea la români. Studiu etnografic ( Bucureşti, 1892); Înmormântarea la români. Studiu etnografic (Bucureşti, 1892); trilogia Sărbătorile la români – I Cârnilegile, II Păresimile, III Cincizecimea, (Bucureşti, 1899-1901), Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Bucureşti, 1895), Botanica poporană română vol I , (Suceava 2010), etc. Casa în care a locuit în Suceava, a fost cumpărată de la urmaşii baronului Kapri, a fost transformată în muzeu în 1974, unde se păstrează un fond documentar impresionant de manuscrise şi lucrări referitoare la istoria Bucovinei.

În acelaşi cavou se află Leontina Marian, fiica Aspazia (1885 – 1890); fiul Liviu Marian, scriitor, dr. în litere; Maria Cărăuşu, fiica folcloristului (1896 – 1979); Mihai Cărăuşu, profesor (1896 – 1979 ) ginerele lui S. Fl. Marian.

Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.