Mitropolitul Vladimir de Repta (1841 – 1926), descendent al logofătului Ion Tăutu (1440 – 1511). Inedite contribuții genealogice la ceas aniversar.

vladimir_de_repta_site

Boierul moldovean Ion Tăutu[1], a fost mare logofăt în  secolul al XV-lea (n. 1440 – †1511, Bălinești), proprietar la Călugărenii Vechi – comuna Ungureni (Botoșani), cu mari realizări de ordin politic și cultural bisericesc.

Familia Repta (Rapta, Răpta) a fost atestată, pentru prima dată, în documentele bucovinene, în care sunt prezentați descendenții lui Lupu Tăutu. Astfel, în 1749, este menționat Lupu Tăutu, boier moldovean, care s-a căsătorit cu Mariana Țintă, fiica lui Ivașco Țintă și a Solomonei, fiica lui Toader Iurașcovici[2] din satul Ivăncăuți, ținutul Storojineț. Ei vor avea copii pe: Paraschiva, căsătorită cu Vasile Onciu; pe Gavrilaș Lupulencu; pe Răpta (cel din care vor descinde Răptenii din Bănila moldovenească) și pe Vasile Brahă, căsătorit cu Maria Sorocean, sora lui Ursachi Sorocean.

Ne vom concentra pe descendenții lui Răpta, fiul lui Lupu Tăutu, ai cărui descendenți au folosit numele tatălui lor ca un patronim, pentru a se diferenția de celelalte spițe de familie, din Bănila moldovenească. Acest fapt a fost observat și la alte familii, spre exemplu: Miron Talpă, fiul lui Vasile Talpă „cuparul” din Zamostie – Storojineț, își va lua numele, în timpul administrației habsburgice, de Miron Cuparencu.

Referitor la originea mitropolitului Vladimir de Repta (n.25.12.1841, Bănila – †24.04.1926, Cernăuți), cunoaștem că el a fost fiul proprietarului Mihai de Răpta, mazil în Bănila și al Paraschivei. Mihai de Răpta a fost fiul lui Tănase Răpta (n.1716 – †după 1797), din Bănila, nepotul boierului Lupu Tăutu. Așadar, mitropolitul Vladimir de Repta este confirmat de noi ca fiind strănepot de grad II din Lupu Tăutu.[3]

Mazilul Mihai de Repta din Bănila moldovenească, a mai avut copii, în afară de profesorul Vasile de Repta, mitropolitul Bucovinei, pe profesorul Ștefan de Repta (n.1844, Bănila – †1911, Cernăuți)[4], profesor și director (1895-1906) la Gimnaziul din Suceava, care a fost căsătorit cu Adolfina (n.1854-†23.04.1911) și pe mazilul George de Repta, proprietar mare din Botoșănița, care a fost căsătorit cu Ana, descendenta proprietarilor acestui sat.

Spița familiei Repta din Bănila s-a dezvoltat doar în ramura lui George de Repta din Botoșănița, primii doi neavând urmași. George de Repta a avut fiu pe: pr. Arcadie de Repta[5] (n. 1906, Botoșănița – †1992, Rădăuți, ۩ Cimitirul Rădăuți), preot din 1932 la Mahala, paroh în 1935 la Costișa și Bădeuți, căsătorit cu  Elisabeta Lupuleac din Voloca; Mihai de Repta; Eudochia de Repta (n.1840), căsătorită în 1860[6] cu Nicolai Radca (n.1833), fiul lui Mihalachi de Radca din Călinești Cuparencu; Vasile de Repta[7], căsătorit cu Victoria; un fiu Repta, din care descinde profesorul Marius Vasileanu, doctor în antropologie, și numeroasa spiță de preoți și cântăreți bisericești Vasilovschi din Solca.

În concluzie, familia Repta este descendentă din spița familiei boierești Tăutu, atestată încă din secolul al XV-lea, pe următoarea linie genealogică: Ion Tăutu (logofăt sub Ștefan cel Mare și Sfânt) – Mihai Tăutu (1512) – Toader Tăutu – Lupu Tăutu – Răpta (Repta). Membrii acestei familii au susținut cultura și spiritualitatea ortodoxă din Bucovina, oferind descendenți care au făcut cinste neamului românesc.

În acest sens, menționăm și contribuția Matronei de Repta, născută în spița Repta din satul Șerbăuți, care împreună cu soțul ei Toader Floare, descendent din familia Cuparencu, au înființat la începutul secolului al XX-lea, în satul Călinești Cuparencu, o școală particulară cu predare în limba română. Această misiune culturală a fost inițiată și coordonată, împreună cu cei doi ctitori, de preotul paroh Ioan Ștefaniuc, viitorul arhimandrit și starețul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Matrona de Repta, Toader Floare și preotul paroh Ioan Ștefaniuc, pot fi considerați ctitori de școală românească.[8]

Această inedită descoperire istorică, cu privire la originea familiei Repta din vechea familie Tăutu, este prezentată amănunțit în cartea „Familia Cuparencu din Călinești, ținutul Suceava”, apărută la Editura Miseno, 2020. Articolul se dorește a fi un medalion cultural în memoria Mitropolitului Vladimir de Repta al Bucovinei, la aniversarea celor 95 de ani de la trecerea în veșnicie, și a celor 180 de ani de la nașterea sa.

 

Pr. drd. Cezar Onesim

Membru al Institutului de Genealogie, Heraldică și Sigilografie „Sever Zotta”,

Academia Română – Iași

 


[1] Timp de două decenii, în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare și Bogdan III, el a fost actorul principal al politicii externe moldo-polone și moldo-otomane.

[2] Teodor Bălan, Documente bucovinene, vol V, p. 205

[3] Cezar Onesim, Familia Cuparencu din satul Călinești, din ținutul Suceava, Editura Miseno, Șcheia, 2020, p. 234

[4] Cripta din cimitirul Cernăuți.

[5] Informațiile despre familia lui George de Repta, de la Botoșănița, au fost obținute prin bunăvoința dr. Daniela de Repta (căs. Diculescu), de la Iași. Preotul Arcadie de Repta s-a opus colectivizării comuniste și a pierdut parohia. S-a ocupat o perioadă, pentru a se întreține, de cărăușie. George de Repta a emigrat în SUA sau Canada.

[6] DJAN Suceava, Parohia Călinești Cuparencu, Condica cununaților, f. 68. Serviciul religios a fost oficiat la Botoșănița, dar a fost înregistrat în actele de stare civilă de la Călinești Cuparencu, fiindcă Nicolai M. Radca a locuit în Călinești Cuparencu.

[7] A făcut închisoare politică la Gherla și Aiud.

[8] Cezar Onesim, Biserica din satul Călinești Cuparencu, ținutul Suceava, Editura Miseno, Șcheia, 2020.

Leave a Reply