COLOCVIILE PUTNEI, EDIȚIA A XXIX-A – Mănăstirea Putna, 30 august – 3 septembrie

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a XXIX-a ediție a simpozionului de istorie „Colocviile Putnei” va avea loc în perioada 30 august–3 septembrie, la Mănăstirea Putna. În deschiderea lucrărilor, va avea loc lansarea filmului „Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna”, realizat de Trinitas TV. Întrucât Mănăstirea Voroneț împlinește 535 de ani de la zidire, în cadrul colocviului va exista o secțiune specială dedicată acestei aniversări. Această ediție va cuprinde și o secțiune de muzicologie.

Între participanți se numără Ștefan S. Gorovei (Iași), Maria Magdalena Székely (Iași), Ștefan Andreescu (București), Ovidiu Cristea (București), Arhim. Policarp Chițulescu (București), Emil Dragnev (Chișinău), Ioan-Augustin Guriță (Iași), Elena Firea (Cluj-Napoca), Olimpia Mitric (Suceava), Lucian-Valeriu Lefter (Vaslui), Elena Chircev (Cluj-Napoca), Evghenia Ignatenko (Kiev).

Dintre temele ce se vor aborda, menționăm: Noi informații despre solia lui Ștefan cel Mare în Caffa (decembrie 1459–ianuarie 1460), Conflict și diplomație în relațiile moldo-ungare (1470–1475), Moștenirea lui Ștefan cel Mare. Relațiile Moldovei cu Imperiul Otoman (1503–1511), Tezaurul muzical putnean în preocupările cercetătorilor români, Iconostasul bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna și modelul său putnean, Ctitori ai Voronețului din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, Sfânta Mănăstire Putna în arhiva patrimoniului românesc, Îmbrăcarea schimei mari de mitropolitul Iacob Putneanul în 1778.

Lucrările colocviului vor fi transmise în direct pe canalul de YouTube al Mănăstirii Putna. Accesați programul complet al evenimentului pe site-ul Centrului „Ștefan cel Mare”.

*

Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, pe atunci Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Din 2020, Centrul funcționează cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.

În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt” 500 – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.

Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București douăzeci și opt de ediții de comunicări științifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775–1918), începând cu ediția a IX-a, Simpozionul Colocviile Putnei cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.

www.centrulstefancelmare.ro

www.analeleputnei.ro

www.stefancelmare.ro

www.putna.ro

 


PROGRAM
Colocviile Putnei XXIX –
Mănăstirea Putna, 30 august – 3 septembrie

 

Miercuri, 30 august

Ora 16:00

Slujba de Te Deum

Ora 16:45

Deschiderea lucrărilor

  • Cuvânt de întâmpinare al părintelui stareț, arhim. Melchisedec
  • Prezentare publicații

Comunicare

  • Alexander G. Gertsen, V. L. Ruev, Armamentul otomanilor: de la Constantinopol la Mangup. La 470 de ani de la căderea Bizanțului

Prezentarea expoziției dedicate Școlii muzicale de la Putna

 

Ora 18:30

Vizionarea în premieră a filmului „Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna”, realizat de Trinitas TV

 

Joi, 31 august

Ora 9:00 – 13:15

Secția I

  • Andrei Mirea, Noi informații despre solia lui Ștefan cel Mare în Caffa (decembrie 1459–ianuarie 1460)
  • Liviu Pilat, Conflict și diplomație în relațiile moldo-ungare (1470–1475)
  • Nagy Pienaru, Moștenirea lui Ștefan cel Mare. Relațiile Moldovei cu Imperiul Otoman (1503–1511)
  • Andrei Mirea, Ispravnicii de pisanii. Cazul lui Cârje de la Războieni (1496)
  • Lucian-Valeriu Lefter, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița. Considerații trecute și actuale
  • Arcadie Bodale, Despre Marușca, mama lui Alexandru, din pomelnicul Mănăstirii Bistrița. O problemă controversată din viața lui Ștefan cel Mare

 

Secția a II-a

  • Elena Chircev, Tezaurul muzical putnean în preocupările cercetătorilor români
  • Ionuț-Gabriel Nastasă, Cercetători devotați ai Școlii muzicale putnene: Traian și Gabriela Ocneanu
  • Clement Haralam, Zamfira Dănilă, Evocări
  • Monah Teoctist Munteanu, Realizarea unei replici după un manuscris de secol XVI – o perspectivă inginerească
  • Maria Alexandru, Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Sf. Ioan Cucuzel
  • Evghenia Ignatenko, The Pripeale of the Monk Filotei in the Ukrainian and Belarusian Church Chant Tradition
  • Avraam Bugu, Antologhioanele lui Pafnutie Protopsaltul și Teodosie Zotika
  • Serafim Grigorescu, Catavasiile Floriilor sau Canonul Stâlpărilor, compoziție reprezentativă în procesul de „românire a cântărilor”

Ora 16:00 – 19:35

  • Dumitru Tincu, Icoana hramului din pictura murală a bisericii Sf. Mare Mucenic Gheorghe din Hârlău și datarea picturii interioare. O interpretare
  • Timotei Tiron, Note despre un fragment de broderie din patrimoniul Mănăstirii Putna
  • Emanuela Cernea, Simptome ale alterității în broderia de tradiție bizantină din România: epitafele rusești de la Mănăstirea Dragomirna, Bistrița vâlceană și Bran
  • Cristina Cojocaru, Iconostasul bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna și modelul său putnean
  • Iuliana Dumitrașcu, Considerații asupra unei serii de chivote moldovenești cu formă microarhitecturală goticizată

 

Vineri, 1 septembri

Ora 9:30 – 13:05

  • Ovidiu Cristea, Pentru o istorie simbolică a ctitoriilor ștefaniene
  • Ștefan S. Gorovei, Voroneț. Întrebări și răspunsuri
  • Iosif Camară, Un martor al începuturilor scrisului în limba română: Psaltirea slavo-română de la Voroneț
  • Maria Magdalena Székely, Vornicul Gligorcea Crăciun și mormântul său de la Voroneț
  • Ioan-Augustin Guriță, Contribuții la istoria Mănăstirii Voroneț în veacul al XVIII-lea

Ora 16:00 – 20:15

  • Mihai-Bogdan Atanasiu, Ctitori ai Voronețului din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea
  • Marius Chelcu, Moșiile și arhiva Mănăstirii Voroneț: reconstituire după un inventar de la începutul secolului al XIX-lea
  • Olimpia Mitric, Patrimoniul bisericii din Voroneț în documente de arhivă (1811-1893)
  • Monahia Elena Simionovici, Însemnări spre neuitare
  • Anca Filip, Cercetările arheologice de la Voroneț, desfășurate în perioada 1962–1971, documentate în arhiva istorică a Institutului Național al Patrimoniului
  • Stavrofora Gabriela Platon, Stavrofora Irina Pântescu – întâia stareță a Mănăstirii Voroneț

 

Sâmbătă, 2 septembrie

Ora 9:00 – 13:15

Secția I

  • Elisabeta Negrău, Hagiografie și identitate. Sfinții daci și traci în menologurile medievale din Balcani și Țările Române
  • Elena Firea, Sfinții de lângă prag. Iconografia intrării în biserica Sf. Gheorghe de la Voroneț
  • Andrei Dumitrescu, „Ce cântare vrednică îți va aduce neputința noastră ?”. Arhangheli și sfinți melozi în iconografia nartexului de la Voroneț
  • Vlad Bedros, De la absida Voronețului la nartexul Bălineștilor: sfinții anarghiri în pictura murală din Moldova la sfârșitul secolului XV
  • Emil Dragnev, Sursele textuale ale Ciclurilor Vieții Sfântului Gheorghe în picturile murale de la Voroneț și Arbore
  • Andrei Buzatu, Nicolae Buzgar, Andrei Ionuț Apopei, Vasile Cotiugă, Provocarea laserului: cercetarea picturii murale de la Voroneț prin spectroscopia Raman

 

Secția a II-a

  • Raluca Iosipescu, Sergiu Iosipescu, Sfânta Mănăstire Putna în arhiva patrimoniului românesc. O evaluare
  • Liviu Papuc, Iraclie Porumbescu și mirajul Mănăstirii Putna
  • Augustin Mureșan, Steagul femeilor române moldovene din Iași și Serbarea de la Putna, din anul 1871
  • Monah Alexie Cojocaru, Prima Condică de oaspeți a Mănăstirii Putna, 1876-1895
  • Mircea-Cristian Ghenghea, Ștefan cel Mare și serbările din anul 1904. Ecouri în presa maghiară a vremii
  • Alis Niculică, Marea Serbare Uitată de la Putna – 2/15 iulie 1919

 

Ora 13:15

Slujba parastasului pentru istoricii: Dumitru Nastase, Șerban Papacostea, Constantin Rezachevici, Victoria Parascheva Batariuc, pr. Constantin Cojocaru

Ora 16:00 – 20:15

Secția I

  • Alexandru Pascal, Despre moștenirea manuscrisă a cărturarului Gavriil Uric de la Mănăstirea Neamț
  • Avraam Bugu, O însemnare a ieromonahului Ghervasie de la Putna pe un Irmologhion cu cântări „bulgărești” de la Schitul Mare – Maniava
  • Ovidiu-Victor Olar, „Dumnedzăiasca liturghie” a Mitropolitului Dosoftei – o copie manuscrisă inedită
  • Ioan-Augustin Guriță, Slujba „Prohodului Maicii Domnului”. Despre o conexiune putneană și prima traducere din Moldova
  • Policarp Chițulescu, Cărți și ctitori din epoca lui Antioh vodă Cantemir
  • Ioana Feodorov, Locul traducerii arabe a Divanului lui Dimitrie Cantemir în programul editorial al patriarhului Antiohiei Atanasie Dabbas

 

Secția a II-a

  • Sergiu Iosipescu, Raluca Iosipescu, Monumentum Princeps și Ștefan cel Mare
  • Ștefan Andreescu, Aron vodă Tiranul la Mănăstirea Putna
  • Mihai Gicoveanu, Egumeni ai Mănăstirii Solca (secolele XVII–XVIII)
  • Iustin Taban, Îmbrăcarea schimei mari de mitropolitul Iacob Putneanul în 1778. O perspectivă canonică asupra statutului arhiereilor schimnici în Biserică
  • Marian Olaru, Contribuții la cunoașterea ordinii ritualice din Bucovina. Al treilea pelerinaj la moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava
  • Dosoftei Dijmărescu, Mănăstirea Putna în perioada starețului Paisie Prelipcean (1941–1947). Documente din arhiva mănăstirii

 

Ora 20:15

Închiderea lucrărilor

 

Duminică, 3 septembrie

Excursie de studii