Cercurile pastoral-misionare din Protopopiatul Rădăuți – mai 2021

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, coordonat de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat, cu respectarea tuturor măsurilor sanitare, în luna mai întâlniri ale cercurilor pastorale.

CERCUL PASTORAL NR. 1

În data de 24 mai 2021, la Parohia Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, păstorită de către părintele Juravle Ciprian din Protopopiatul Rădăuți, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 1, așezat sub patronajul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți, coordonat de părintele Prelipcean Nelu-Angel.

După săvârșirea Acatistului Învierii Domnului, a urmat meditația cu titlul: „Slujba în sobor și rolul fiecăriua în cadrul ei”, care a fost susținută de către părintele paroh Juravle Ciprian.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

Slujba în sobor este slujba săvîrșită de mai mulți sfințiți slujitori în același timp și în jurul aceluiași sfânt altar. Protia este intâietatea de care se bucura un cleric față de semenii săi în ierarhia slujbelor. Când slujeşte arhiereul, cum se întâmplă de obicei la catedralele episcopale și arhiepiscopale, el este de drept primul dintre slujitori, adică protosul (proestosul) sau prezidentul soborului de liturghisitori. El are dreptul de a dispune atât asupra ordinei preoţilor coliturghisitori, cât şi asupra acelor amănunte din rânduiala slujbei pe care Tipicul sau tradiţia le lasă la voia celui mai mare. Când slujesc numai preoţi (cu sau fără diaconi), cel dintâi lucru care trebuie stabilit este protia sau întâietatea în slujbă: care va fi primul dintre preoţi şi deci conducătorul soborului și în ce ordine se vor aşeza ceilalţi preoţi. În această privinţă, o normă de care trebuie să ţinem seama este vechimea în hirotonia de preot. Protosul soborului va fi deci preotul cel mai vechi în hirotonie, iar ceilalţi preoţi se vor aşeza în jurul lui în ordinea descrescândă a vechimii în hirotonia de preot; mai aproape de protos vor fi cei mai vechi in hirotonie, iar cei mai departe de el vor fi cei mai de curând hirotoniţi ca preoţi. În cazuri speciale, se ţine însă seamă şi de alte criterii, ca funcţiunile administrative şi rangurile sau distincţiile onorifice pe oare le deţin clericii.

Protosul are mare răspundere şi însemnătate la slujbele oficiate în sobor, căci de el depinde, în mare parte, buna reuşită, corectitudinea, frumuseţea unor astfel de slujbe. De aceea, la alegerea lui trebuie să se aibă în vedere şi alte criterii, care se referă mai mult la valoarea sa personală decât la criteriile enunţate mai înainte, şi anume la calităţile lui de bun slujitor: voce şi talent muzical, prestanţă fizică şi morală, cunoaşterea şi respectarea Tipicului sau rânduielii slujbelor, evlavia, capacitatea de a conduce etc. Ceilalţi preoţi sunt datori să asculte de protos şi să păstreze în tot timpul slujbei o atitudine de cuviinţă, ordine, disciplină şi armonie, fiind atenți la indicațiile protosului, rugându-se împreună cu el.

Au urmat discuții pe marginea temei și s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care reținem:

În timpul „sărutării păcii” din cadrul Sfintei Liturghii este bine și cuviincios ca fiecare preot să permită să i se sărute mâna deoarece prin acest gest se aduce cinstire harului preoției, ținând seama și de faptul că în vechime doar arhiereii făceau acest lucru între ei;
Atunci când la slujire participă un alt preot din altă eparhie (de obicei la o sfințire de biserică sau la un hram), acesta trebuie să aibă binecuvântarea scrisă din partea chiriarhului său pentru a sluji „în deplasare”, iar episcopul locului trebuie anunțat și el cu privire la acest aspect;
Dacă se întâmplă ca la o înmormântare să slujească mai mulți preoți, iar slujba înmormântării pentru cel răposat să se facă la altă biserică decât la cea de care aparținea, se cuvine ca protia slujirii să o aibă preotul paroh din parohia respectivă, chiar dacă slujba se face la catedrala orașului sau la capela cimitirului.

Părintele Protopop Maloș Ionel Constantin, în cadrul dezbaterii, a amintit despre unele obiceiuri neconforme cu tradiția Bisericii Dreptmăritoare care trebuiesc înlăturate din cult, aducând în dicuție și diferite probleme de ordin administrativ.

La final, părintele misionar protopopesc Ilie Molea a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

CERCUL PASTORAL NR. 2

În data de 17 mai 2021, la Parohia Înălțarea Domnului Dărmănești I, păstorită de către părintele Dogaru Ioan Dragoș, din Protopopiatul Rădăuți, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 2, așezat sub patronajul Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, coordonat de părintele Lupăștean – Barfă Bogdan.

După săvârșirea Acatistului Sfinților Împărați Constantin și Elena, a urmat meditația cu titlul: „Slujba în sobor și rolul fiecăruia în cadrul ei”, care a fost susținută de către părintele de la parohia menționată mai sus.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

Termenul de origine slavonă „sobor” („adunați împreună”, „synaxis” în grecește) se poate referi, în general, la orice adunare a credincioșilor sau clerului Bisericii Ortodoxe pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un sinod sau o slujbă. Mai specific, în limbaj liturgic, cuvântul „sobor” reprezintă și o adunare pentru Sfânta Liturghie într-o zi de după o sărbătoare mare în onoarea sfinților pomeniți în sărbătoarea de dinainte (de exemplu: în 26 decembrie, ziua de după Nașterea Domnului este Soborul Maicii Domnului).

La catedralele chiriarhale, în mănăstiri, la bisericile din oraşe cu mai mulţi slujitori permanenţi, în zilele de sărbătoare, precum şi în unele ocazii deosebite din viaţa bisericească (la sfinţiri de biserici, la hirotonii şi instalări de preoţi etc.), Sfânta Liturghie se săvârşeşte de obicei în sobor, adică de mai mulţi sfinţiţi slujitori în acelaşi timp şi în jurul aceluiaşi sfânt altar. Slujirea în sobor, mult practicată în Biserica veche, a rămas astăzi o practică uzitată în Bisericile Ortodoxe de rit bizantin, ca şi în celelalte rituri liturgice răsăritene.

Rolul protosului în sobor. În Biserica Ortodoxă Română există următoarele criterii:

după rangul administrativ: delegat special al ierarhului, vicar-administrativ, decan de facultate, protopop, stareţ de mănăstire, consilier eparhial ;
după rangul bisericesc: arhimandrit, protosinghel, ieromonah / iconom- stavrofor, preot (simplu);
după vechimea în

Dacă e un hram sau vreo slujbă specială, se ţine cont mai întâi de primul principiu, apoi de-al doilea şi în cele din urmă de-al treilea. Dacă însă sunt 2-3 preoţi la parohie care slujesc împreună la aceeaşi biserică, rolul de protos se dă prin rotaţie. La mănăstiri, rolul de protos îl are tot timpul stareţul. Mai trebuie menţionat că în practica bisericească (din întreaga Ortodoxie), dacă slujesc împreună preoţi de mir şi preoţi monahi, în cazul în care ei au ranguri administrative sau bisericeşti şi chiar vechime în hirotonie apropiată, întâietate se dă preotului monah.

Au urmat discuții pe marginea temei discutate și s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care reținem:

Slujirea în sobor trebuie făcută cu ordine și armonie.
Protosul (proestosul) nu slujeşte in persona Christi, cum afirmă romano-catolicii, ci in persona Ecclesiae; preotul nu se raportează la comunitate ca un reprezentant al lui Dumnezeu (decât în anumite momente speciale ale slujbei), ci este o persoană consacrată pentru a reprezenta comunitatea în faţa lui
Între doi preoţi cu vechime egală în hirotonie, protia o va avea cel care deţine o funcţie sau însărcinare administrativă (protoiereu, inspector, consilier etc.) sau e distins cu vreun rang onorific (sachelar, iconom, iconom stavrofor).

În cea de-a doua parte a discuțiilor, Părintele Protoiereu Maloș Ionel Constantin a prezentat câteva detalii cu referire la diferite probleme administrative cum ar fi: familiarizarea cu slujirea în sobor de doi sau mai mulți preoți, igienizarea cimitirelor și a caselor parohiale, inventarierea bunurilor bisericești, ș.a..

În încheiere, părintele misionar protopopesc Ilie Molea a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare, fixând și următoarea locație a cercului pastoral.

CERCUL PASTORAL NR. 3

În data de 13 mai 2021, la Parohia Sfântul Dumitru din satul Nicani, comuna Zamostea, păstorită de către părintele Ostaficiuc Vasile din Protopopiatul Rădăuți, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 3, așezat sub patronajul Sfântului Ierarh Petru Movilă – Mitropolitul Kievului, coordonat de părintele Cosmin Cucu.

După săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, a urmat meditația cu titlul: „Slujba în sobor și rolul fiecăruia în cadrul ei”, care a fost susținută de către părintele Vasile Ostaficiuc de la parohia sus-menționată.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

Slujba în sobor, adică slujba săvârşită de mai multi sfințiti slujitori laolaltă, în jurul aceluiaşi sfânt altar, este o practică de origine foarte veche, rămasă astăzi ca o caracteristică a Bisericilor Ortodoxe de rit bizantin. În Biserica de Apus se folosește foarte rar. Ea este frecventă la catedralele chiriarhale, la mănăstiri, la bisericile din orașe cu mai mulţi slujitori permanenţi. Dar chiar si pentru preoții de la parohiile rurale, care slujesc de obicei de unul singur la bisericile lor, ocaziile pentru slujirea în sobor au devenit în timpul din urmă destul de frecvente: de exemplu la cercuri pastorale, cursuri de îndrumare a clerului, la sfințire de biserici, la hirotonii, instalări de preoți, vizite pastorale făcute de chiriarhi. Slujbele în sobor sunt, de regulă, mai pretențioase si mai complicate decât cele săvârșite de un singur preot, cu sau fără diacon. Ele presupun o grija și o atenție deosebită din partea sfințiților slujitori, iar buna lor reușită este condiționată şi guvernată de anumite reguli de ordine, rânduială și disciplină, precum și de simetrie și estetică, în ceea ce privește numărul, aşezarea și poziția slujitorilor, ordinea și înșiruirea lor în procesiunile de la vohoade sau ieşiri, rolul care revine fiecaruia dintre ei în cadrul slujbei.

Numărul preoților slujitori la slujbele în sobor fără arhiereu este de obicei fără soț: 3 (cel puțin), 5, 7, 9 sau mai mulți. Mărimea soborului nu e în funcţie numai de numărul preoților care trebuie să slujească, ci și de capacitatea sau lărgimea altarului în care se va sluji. Un sobor mare nu poate sluji cum trebuie într-un altar mic sau strâmt, unde mişcările slujitorilor sunt stingherite și unde desfăşurarea soborului nu se poate face în voie.

Protia în sobor. Rolul și importanța protosului în slujbă și criterile pentru fixarea protiei. Când slujește arhiereul, el este, de drept, primul dintre slujitori, adică protosul (proestosul) sau prezidentul soborului de liturghisitori. El are dreptul de a dispune atât asupra ordinei preoților coliturghisitori, cât și asupra acelor amănunte din rânduiala slujbei, pe care Tipicul sau tradiția le lasă la voia celui mai mare. Când slujesc numai preoți (cu sau fără diaconi), cel dintâi lucru care trebuie stabilit este protia sau întâietatea în slujbă: care adică va fi primul dintre preoți si deci conducătorul soborului? Și în ce ordine se vor așeza ceilalți preoți? Această problemă a dat adesea, din cauza deselor neputințe umane, prilejuri de discuții și controverse în rândul preoților slujitori.

Protosul are rolul principal în slujbă, fiind considerat, de fapt, ca reprezentantul sau locțiitorul arhiereului la slujbele fără arhiereu. El este simbolul unităţii soborului, conducătorul lui și totodată glasul crainicului principal al comunitații rugătoare și al coliturghisitorilor. Lui îi revin, de drept, toate cele pe care la liturghia arhierească le face sau le zice arhierul însusi (cu excepția celor specifice treptei si slujirii arhierești). Totodată, lui îi revine, în chip natural, dreptul și datoria de a dirija sau conduce întreaga desfășurare a slujbei și de a fixa dinainte locul în sobor, rolul și atribuțiile fiecăruia dintre coliturghisitori, părțile din ritual pe care le are fiecare de îndeplinit, momentul precis când trebuie să intervină activ în slujbă și altele. De asemenea, tradiția liturgică, prin principiul „precum va vrea cel mai mare”, înscris în cărțile noastre de slujbă, lasă la voia și chibzuința protosului reglementarea unor amănunte secundare și accesorii din rânduiala slujbei, adăugarea sau suprimarea unor formule sau rituri care pot să lipsească (de ex. „Doamne, mântuiește pe cei binecredincioși!”, „Iubi-te-voi, Doamne…” și altele).

„Iată de ce valoarea personalității preotului este determinantă pentru buna reușită a slujbelor în sobor. De tactul și de talentul lui organizatoric, de calitațile lui de bun tipicar și slujitor, atârnă felul în care va decurge slujba”, a concluzionat părintele Vasile Ostaficiuc.

Au urmat discuții pe marginea temei discutate și s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care amintim:

Între mai multi preoţi fără distincţii onorifice si fără funcții administrative, sau egali în rang și funcție, întâietatea o va avea cel mai vechi în preoție, iar ceilalți preoți se vor orândui în ordinea descrescândă a numărului anilor de preoție. La vechime egală în hirotonie decide vârsta. Cel mai în vârstă va avea protia.
Când slujesc laolaltă reprezentanți ai clerului mirean şi ai celui monahal, pentru cinstea ce se cuvine chipului îngeresc al călugăriei, întâietatea o au clericii monahi de grad ierarhic corespunzator, indiferent de vechimea în hirotonie. La slujba cu arhiereu, arhimandriții au totdeauna locurile cele mai apropiate de arhiereu.
Bunul simț al fiecărui preot îi va dicta locul său în cadrul slujirii sobornicești.

Discuțiile cercului pastoral au fost dirijate de către Părintele Protoiereu Maloș Ionel Constantin care, printre altele, a îndemnat preoții să fie atenți la anumite inovații care se întâlnesc în cult și la felul cum slujim: „Avem datoria să-i ajutăm pe preoții care încă nu s-au obișnuit cu slujirea în sobor. Este foarte important să fim atenți la indicațiile protosului”, a mai menționat părintele.

Părintele misionar protopopesc Ilie Molea, în încheiere, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

CERCUL PASTORAL NR. 4

În data de 21 mai 2021, la Parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din comuna Frătăuții Vechi, păstorită de către părintele Capră Constantin din Protopopiatul Rădăuți, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 4, așezat sub patronajul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, coordonat de părintele Molea Traian.

După săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, a urmat meditația cu titlul: „Slujba în sobor și rolul fiecăruia în cadrul ei”, care a fost susținută de către părintele paroh Constantin Capră.

Din cuprinsul meditației prezentăm următoarele aspecte:

Termenul de origine slavonă sobor se poate referi la următoarele: în general, orice adunare a credincioșilor sau clerului Bisericii Ortodoxe pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un sinod sau o slujbă (de exemplu, o slujbă în sobor este o slujbă la care slujesc mai mulți clerici; soborul mănăstirii este întreaga obște a mănăstirii adunată/convocată). În Biserica Ortodoxă Rusă, soborul este o adunare de cler și laici împreună sau un sinod la care participă și laici și mireni. În slavonă, catedralele mai sunt numite și soboare. În limba română bisericească, sobor a mai dat și derivatele: „sobornicesc” – întemeiat pe hotărârile sinoadelor ecumenice; „sobornicească” – este traducerea (inexactă) în Crez în limba română a grecescului katholiki (care are în principal sensul de „deplinătate a credinței”); „sobornicitate” – însușire a Bisericii prin care se arată că este destinată să cuprindă toată lumea.

Sfânta Liturghie se săvârșește, de obicei, în sobor, adică de mai mulți sfințiți slujitori în același timp și în jurul aceluiași sfânt altar. Slujirea în sobor, mult practicată în Biserica veche, a rămas astăzi o practică utilizată si în Biserica noastră Ortodoxă.

Un rol aparte, pe lângă protos, în cadrul slujbei în sobor îl deține diaconul (sau diaconii). Diaconii în sobor sunt ajutoarele protosului, de aceea ei stau totdeauna la dispoziția și la îndemâna acestuia, adică de-a dreapta și de-a stânga lui, ceva mai înapoi, executând, în locul protosului și cu binecuvântarea (delegația) expresă a acestuia, anumite părți sau acte din rânduiala slujbei, care se cuvin, de drept, protosului. Ei se închină, atât în mijlocul bisericii, cât și în altar, înainte de începerea Liturghiei și la vohoade, în urma preoților, și sărută totdeauna numai Sfânta Masă. Înainte de îmbrăcarea cu sfintele veșminte, ei cer și primesc binecuvântarea veșmintelor de la protos. La începutul Liturghiei, diaconii cer și primesc binecuvântarea protosului cu formulele prevăzute în Liturghier și apoi zic pe rând ectenia, astfel: diaconul I (protodiaconul sau arhidiaconul) – ectenia mare, diaconul al doilea – cele două ectenii mici, diaconul al treilea — ectenia întreită ș.a.m.d., ecfonisele respective zicându-le preoții în ordinea ierarhică. Tot diaconii rostesc formulele mai mărunte din cursul Liturghiei, ca cele dinainte de citirea Apostolului și a Evangheliei („Înțelepciune..”, „Să luăm aminte” etc.). Apostolul îl citește diaconul al doilea, iar cădirea de la apostol o face primul diacon. La ieșirea cu Sfânta Evanghelie, protodiaconul primește de la protos și poartă Sfânta Evanghelie în fruntea soborului, apoi zice: „Înțelepciune, drepți!”, de pe solee, înălțând Sfânta Evanghelie (ceilalți diaconi, dacă sunt, merg înainte cu cădelnițele), protodiaconul citește Sfânta Evanghelie în mijlocul bisericii sau în amvon, iar la ieșirea cu Cinstitele Daruri, el poartă în locul protosului sfântul disc și sfântul Aer pe umeri, mergând înaintea protosului și rostind prima formulă de pomenire: „Pe voi, pe toți…”. La cădirea de la Heruvic, diaconii merg cu lumânări în mâini înaintea protosului, care cădește. În timpul rugăciunii Sfintei Jertfe, diaconii apără Sfintele cu ripidele sau cu câte un acoperământ; la ecfonisul: „Cântarea de biruință…”, protodiaconul ridică steluța de pe sfântul disc, o sărută și o pune de o parte, iar la: „Ale Tale dintru ale Tale…”, tot el ridică Sfintele cu ambele mâini, în locul protosului. La sfințirea Darurilor, diaconii nu zic decât formulele de îndemn adresate protosului, prevăzute în Liturghier („Binecuvântează, părinte, Sfântul Trup”, și celelalte). La „Tatăl nostru”, diaconii, din locul în care se află fiecare, își încing orarele cruciș, pregătindu-se pentru împărtășire. În cursul slujbei, diaconii deschid și închid ușile împărătești și dvera (perdeaua), la momentele indicate în Liturghier ori în Tipic.

Au urmat discuții pe marginea temei discutate și s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care reținem:

Dacă preotul urmează să slujească în sobor și nu a fost familiarizat cu acest lucru, este indicat să citească explicațiile marcate cu roșu în Liturghier.
Un preot care este profesor universitar are întâietate în slujire față de un preot care este consilier eparhial.
De bun augur ar fi ca toți slujitorii care slujesc în sobor să se îmbrace cu veșminte de aceeași culoare.

Cu privire la slujirea în sobor, Părintele Protoiereu Maloș Ionel Constantin, prezent și Sfinția Sa la cerc, a propus ca în viitorul apropiat să se săvârșească Sfânta Liturghie de către toți membrii care alcătuiesc cercul pastoral nr. 4 pentru a ne putea bucura și acomoda cu slujbele în sobor (inclusiv cu prezența diaconului).

În încheiere, părintele misionar protopopesc Ilie Molea a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare, amintind și de următoarea ședință a cercului pastoral care se va ține la Parohia Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul – Voitinel I.

CERCUL PASTORAL NR. 5

În data de 18 mai 2021, la Parohia Adormirea Maicii Domnului din comuna Bilca (II), păstorită de către părintele Hojbotă Cristel din Protopopiatul Rădăuți, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 5, așezat sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, coordonat de părintele Mihalescu Florin.

După săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, a urmat meditația cu titlul: „Slujba în sobor și rolul fiecăruia în cadrul ei”, care a fost susținută de către părintele coslujitor Negrea Vasile Bogdan de la Parohia Nașterea Maicii Domnului – Putna.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

Slujba în sobor are ca scop nu numai sporirea pompei și a solemnității cultului divin, ci și intensificarea efectului său haric și sfințitor. Ea are o putere de influență mult mai mare asupra sufletelor, impresionând mai profund și mai puternic decât slujba obișnuită, de unul singur. Totodată, efectul si eficacitatea rugăciunilor înălțate în sobor, crește, din pricina numărului slujitorilor care se roagă toți în același timp în jurul aceluiași sfânt altar, după cum lumina este cu atât mai puternică și mai strălucitoare cu cât ard mai multe lumini la un loc.

Un aspect important legat de slujirea în sobor îl reprezintă așezarea preoților în mijlocul bisericii la ieșirea cu cinstitele Daruri. După cădirea de la Heruvic, preoții se pregătesc pentru vohodul cel mare, închinându-se pe rând în fața Sfintei Mese, începând cu protosul și continuând cu ceilalți preoți, doi câte doi. Fiecare se închină și sărută cele rânduite, apoi se întoarce și se pleacă spre credincioși. Protosul îi binecuvintează pe credincioși, apoi merg rând pe rând la proscomidiar, pe după Sfânta Masă. La proscomidiar, protosul își pune pe spate Aerul, ia Sfântul Potir cu dreapta și Sfântul Disc cu stânga și iese cel dintâi pomenind pe episcopul locului. Preoții iau fiecare în mână câte o cruce sau alt obiect sfânt (pocrovețe, burete, Liturghierul etc.), iar proscomiditorul ține, de regulă, copia și lingurița, încrucișate. Așa se înșiruiesc toți în urma protosului, în ordine descrescândă sfârșind cu cel mai mic (proscomiditorul), care încheie procesiunea. În această ordine, preoții ies pe ușa dinspre miazănoapte. Ajungând în mijlocul bisericii, protosul se așază mai spre strana dreaptă, cu fața spre popor, iar ceilalţi preoți se aliniază unul la dreapta altuia, formând o linie dreaptă, începând cu protosul și terminând cu proscomiditorul, toţi cu fața spre popor. În această poziție, ei rostesc pe rând formulele de pomenire prevăzute în Liturghier. Ultima formulă („Pe voi, pe toţi…”) o zice totdeauna protosul, care binecuvintează poporul, apoi se întoarce în sfântul altar, urmat de ceilalți, în aceeași ordine ca la ieșire.

Citându-l pe Părintele profesor Ene Braniște, care explică cum trebuie să se desfășoare sfințirea Darurilor, părintele Vasile Negrea afirmă: „În timp ce strana cântă „Pe Tine Te lăudăm…”, preoții, stând fiecare la locul său, se închină toți de trei ori, zicând: „Dumnezeule, curățeşte-mă pe mine, păcătosul…”, apoi ridică toți mainile în sus şi protosul rostește, în auzul lor, de trei ori rugăciunea „Doamne, Cel ce pe Preasfântul Tău Duh…”, cu stihurile respective (a doua și a treia oară pot zice şi următorii doi preoţi, cu voia protosului). După aceea, protosul citește în șoaptă, cu evlavie şi cu cutremur Rugăciunea epiclezei („Încă aducem Ție…”) și sfințeste Darurile, ca şi atunci când slujește un singur preot. Ceilalți preoți nu arată nici cu mâna si nici nu fac semnul sfințirii, ci însoțesc doar pe protos în gând, rugându-se și ei, cu umilinţă. După sfinţire se închină toţi în același timp, până la pământ, spre sfintele Daruri, sau cad în genunchi, ținând mâinile și capetele plecate pe marginea sfintei mese.”(Liturgica specială, Ed. Basilica, București 2016).

Au urmat discuții pe marginea temei discutate și s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care reținem:

Slujbele în sobor au o frumusețe a lor aparte; să nu avem emoții sau frică de protos, chiar atunci când slujește arhiereul.
Nu este corect ca în cadrul slujbei în sobor restrâns de doi sau trei preoți să fie protos doar preotul paroh, ci fiecare, pe rând, să aibă protia în slujire.
Este foarte important ca atunci când slujim cu arhiereii noștri (ÎPS Calinic și PS Damaschin) să nu zicem ecfonisul în timpul când aceștia rostesc cu voce rugăciunile de la Sfânta Liturghie; așteptăm să termine rugăciunea, apoi continuăm noi cu ecfonisul.

În cadrul ședinței, Părintele Protoiereu Maloș Ionel Constantin l-a prezentat pe noul membru al cercului pastoral, și anume Părintele Creuco Gheorghe, noul paroh al Bisericii Sfinții Arhangheli din Brodina de Sus, apoi a adus în discuție diferite teme de ordin administrativ-bisericesc și a propus câteva soluții pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă astăzi preoții din parohii.

La finalul ședinței, părintele misionar protopopesc Ilie Molea a stabilit de comun acord cu cei prezenți tema, data și locația următoarei ședințe a cercului pastoral, încheind cu mulţumirea adresată părintelui paroh pentru organizare și celorlalți preoți pentru participare.

A consemnat,
Arhidiacon Misionar Protopopesc
Mironescu George