Zile de priveghere și hram la Schitul Sfântul Nectarie de pe Bârnărel

Viața oricărei obști monahale retrasă în vârful unui munte, aflată la numai o palmă distanță de cerul cel mai presus de lume, e o încercare și o provocare. Fiecare zi înseamnă post, priveghere, rugăciune și ascultare, o luptă continuă cu toanele naturii și slăbiciunea firii umane.

Pe vârful Bârnărel vântul suflă prin vârfuri de brazi o lapoviță deasă și rece. Drumul se pierde în negura nopții, îți mai rămân călăuză doar lumina albă a Crucii eroilor și glasul clopotelor ce cheamă la rugăciune. Între apus și răsărit, a fost o binecuvântată noapte de priveghere, dedicată pomenirii Sfântului Ierarh Nectarie, ce a fost sărbătorită în mod aparte la schitul cu același nume de pe muntele Bârnărel, din județul Suceava. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am prăznuit cu cinste și anul acesta hramul bisericii, manifestările începând în seara zilei de 8 noiembrie cu slujba de priveghere, praznic solemn dedicat Sfântului Nectarie de la Eghina. Privegherea de toată noaptea simbolizează istoria Vechiului și Noului Testament și combină Vecernia (unită cu Litia) și Utrenia, toate încununate apoi de Sfânta Liturghie. În strană, grupul psaltic de studenți ortodocși condus de Andrei Brezeanu a întărit prin cântec trăirea, înțelegerea profundă a momentului și participarea sufletească la Liturghie.

În ziua de joi, 9 noiembrie a.c. – ziua hramului, biserica – deşi spaţioasă, a fost neîncăpătoare pentru mulţimea de credincioşi prezenţi la Sfânta Slujbă, sosiţi din apropiere ori din judeţele vecine, în ciuda vremii capricioase. Am trăit cu emoție clipe de adevărată înălțare sufletească participând la oficierea Paraclisului Sfântului Nectarie și a Sfintei Liturghii, săvârșită de un luminat sobor de preoți aflat sub protia părintelui Varlaam Bârsă, starețul mănăstirii Sf. Ioan Iacob Corlățeni. La strană, același grup psaltic de muzică bizantină-ortodoxă condus de Andrei Brezeanu a avut o prestație de excepție.

Protosinghelul Macarie Olărean, ne-a oferit la momentul rânduit al Sfintei Liturghii, un cuvânt de învățătură și îndrumare sufletească presărat cu exemple din viața Sfântului Nectarie, unul dintre cei mai noi sfinţi canonizaţi de Patriarhia Ecumenică în secolul trecut, pentru dragostea sa nemărginită faţă de oamenii aflaţi în suferinţă, cunoscut ca vindecător de cancer şi alte boli grave, grabnic ajutător femeilor la naştere şi celor care vor să rămână însărcinate. A fost un teolog insuflat de Dumnezeu și un scriitor neobosit, a fost clevetit dar a răbdat fără să cârtească, s-a rugat, a iertat și a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate. Despre minunile săvârșite de Sfântul Nectarie în zilele noastre – mai ales vindecările de cancer și alte boli grave, ce se săvârșesc la moaștele sale, ori cu untdelemn de la candela sa, a mai amintit și Protosinghelul Galaction Dominte, starețul Mănăstirii Botoș. Despre nenumăratele mărturii și povestiri ale credincioșilor s-au scris multe cărți în Grecia, care în parte au fost traduse și în limba română și acestea ne stau mărturie că Sfântul Nectarie Taumaturgul, adică Vindecătorul sau Cel ce tămăduieşte, a făcut minuni încă din timpul vieţii, cu rugăciunile sale fierbinţi, pentru toţi cei care-i cereau ajutorul.

Mulţumim Bunului Dumnezeu pentru că ne-a ajutat şi anul acesta cu toate cele necesare acestui praznic, mulțumim smerit şi cu dragoste tuturor fraților preoți, monahiilor și monahilor prezenți pentru bucuria şi onoarea pe care ne-au făcut-o, binecuvântând sărbătoarea noastră cu prezenţa sfințiilor lor și mulțumim tuturor celor care au pus umărul, au ajutat într-un fel sau altul, pentru ca acest luminat praznic să fie cu totul aparte. Considerăm că a fost un moment de înălţare spirituală şi suntem convinși că fiecare participant s-a simţit cu sufletul mai aproape de Dumnezeu. La final, s-a organizat o agapă frățească, iar toţi credincioşii prezenți au primit pachete cu alimente, pregătite special pentru această zi.

Îndemnăm pe cei care vor citi aceste rânduri să sprijine după inima și puterile lor această mănăstire, pentru că și aici se află întotdeauna oameni în rugăciune, stâlpi duhovnicești alături de care și noi să trăim bucurii cerești, pe care să le transmitem tainic generațiilor următoare.

                 Paul Brașcanu și Obștea Schitului „Sfântului Nectarie”, Bârnărel / Vatra Dornei