Ziua care amintește de momentul așezării pietrei de temelie pentru cea mai cunoscută ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, Biserica Mănăstirii Voroneț, a fost prilej de sărbătoare în locașul care adăpostește mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, prin organizarea unui simpozion internațional, precum și prin săvârșirea unei slujbe de pomenire pentru ctitorii așezământului monahal.
Momentul aniversar a avut loc astăzi, 26 mai 2023, când s-au împlinit 535 de ani de la începerea zidirii mănăstirii, potrivit pisaniei: „Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Moldovenești, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi acest hram în Mănăstirea de la Voroneț în numele Sfântului, slăvitului Mare Mucenic și purtător de biruință Gheorghe, în anul 6996, al lunii mai 26, luni după Pogorârea Duhului Sfânt și a fost terminată în același an, al lunii septembrie 14 (1488).”
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub streașina Mănăstirii Voroneț, în dreptul frescei în care este reprezentată Judecata de Apoi, a fost săvârșită slujba Parastasului pentru ctitorii, slujitorii, închinătorii și binefăcătorii locașului de cult trecuți la Domnul de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, alături de un sobor de preoți și diaconi.
S-au alăturat în rugăciune invitații Simpozionului „Voroneț – 535 ani de la zidire”, academicieni, cercetători, istorici, teologi, filologi, arheologi și nu numai, precum și reprezentanți ai autorităților locale, elevi și profesori de la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului.
La finalul slujbei, Preasfinția Sa a dat citire mesajului alcătuit special pentru acest eveniment de către Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Mănăstirea Voroneț – un simbol al sufletului românesc”, și a transmis gândul de binecuvântare din partea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic.
A urmat oferirea unor distincții de vrednicie, ca semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești. Pr. Constantin Oprea, consilier cultural al Centrului Eparhial Suceava, a dat citire gramatei arhiepiscopale, iar Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a înmânat Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” oferit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic profesorului universitar dr. Aurel Buzincu, cercetătorului dr. Liviu Brătescu și profesorului universitar dr. Mihai Iacobescu, întrucât au urmat „exemplul Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, strălucit dascăl și întemeietor de școli, de numele căruia se leagă tipărirea primul Abecedar românesc și tipărirea în limba română a cărților de cult și a altor lucrări ziditoare de suflet, neobosit păstor duhovnicesc și apărător al credinței, care și-a asumat ca misiune și ajutorarea culturală și spirituală a creștinilor ortodocși români din interiorul arcului carpatic”.
Cuvântul de bun venit a fost rostit de stareța Mănăstirii Voroneț, gazdă a evenimentului, stavrofora Gabriela Platon, în cadrul căruia a fost evocat, între altele, momentul redeschiderii ctitoriei ștefaniene în anul 1990.
„A înfruntat vitregiile istoriei, a depășit vremurile potrivnice, a reînviat și se înalță și astăzi în lumina binecuvântată a cerului albastru.
Ca urmare a demersului istoric al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în calitate de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, de reînființare a Mănăstirii Voroneț, au urmat Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 5057 / 22 iun. 1990: „Mănăstirea Voroneț – pentru călugărițe”, și Hotărârea Nr. 484/10 aprilie 1991 a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, semnată de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen Suceveanul, de numire a celei dintâi Starețe, Stavrofora Irina Pântescu, transferată de la Moldovița. Viețuitorii de astăzi, un protosinghel slujitor și cele 10 măicuțe, nădăjduim în ajutorul lui Dumnezeu, al Preacuratei Maicii Sale și al celor doi mari stareți ai Mănăstirii Voroneț pe care-i avem de acum în cer: Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul și Stavrofora Irina Pântescu, să ducem mai departe ctitorirea noilor vremi, începută de măicuța stareță, spre susținerea neamului prin rugăciune și cuvânt de învățătură despre sfinții și icoanele zugrăvite pe pereți, spre slava lui Dumnezeu și a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române.”
În continuare, au luat cuvântul domnul cercetător științific dr. Liviu Brătescu, de la Institutul „A. D. Xenopol” din Iași, și domnul Grațian Decebal Gherghel, viceprimar al orașului Gura Humorului.
Lucrările simpozionului internațional care a reunit specialiști și cercetători din diferite domenii de activitate, dar care au avut ca punct comun abordarea unor teme legate de epoca ștefaniană sau din istoria Voronețului, au debutat cu discursul domnului prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, invitat special al evenimentului, prezent online.
Domnia sa a amintit activitatea celui mai cunoscut apărător al credinței de pe meleagurile noastre, a celui mai mare domn al românilor din Evul Mediu. „Ștefan cel Mare, ctitorul Mănăstirii Voroneț și al atâtor altor lăcașuri de cult, a reușit să slujească pe Dumnezeu, credința creștină, dar și țara și neamul său, care pentru el se întindea, firește, și dincolo de hotarele Moldovei. De aceea, Ștefan cel Mare și Sfânt ne-a lăsat această moștenire. Voronețul l-a ctitorit, a dispus să fie sfințit, a dispus să se facă pictura interioară și Voronețul astfel pregătit, sub Petru Rareș, mulțumită osârdiei marelui mitropolit Grigorie Roșca, a ajuns să fie pictat și în exterior și să reflecte minunile care se puteau înfăptui din punct de vedere artistic prin tăria credinței din această parte de răsărit a Europei. Sub auspiciile Bisericii Răsăritului, într-un moment de mare glorie pe care noi le-am crezut de decădere, în cei 47 de ani și ceva de domnie, voievodul a reușit să devină o icoană a întregului neam românesc.”
Sesiunea prelegerilor cultural științifice a continuat cu prezentarea unor detalii inedite legate de sfântul locaș cu hramul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe” al Mănăstirii Voroneț, construit între 26 mai și 14 septembrie 1488. Acad. Andrei Eșanu din Chișinău le-a vorbit celor prezenți despre Pomelnicul Mănăstirii Voroneț, iar prof. ing. Nicolae Noica, Membru de Onoare al Academiei Române, a adus în atenție Documente pentru Voroneț din Biblioteca Academiei Române.
A urmat conferirea unor distincții din partea Fundației „Sfântul Ștefan cel Mare” din Chișinău, ordine înmânate de președintele acesteia, domnul Andrei Batereanu. Pentru „aportul personal întru servirea neamului, contribuției incontestabilă, profesionalism, corectitudine, jertfă de sine întru promovarea adevărului istoric al neamului nostru românesc, dar și pentru activități care au dus la propășirea neamului și a țării” au fost decorați cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt”, seria argint – 30 ani, stavrofora Elena Simionovici, prof. Nicolae Noica și acad. Ioan Aurel Pop, precum și cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt” seria 30 ani – aur, academicianul Andrei Eșanu.
Totodată, Fundația a oferit obștii mănăstirii statuia din bronz a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, obiect care reproduce monumentul din centrul Chișinăului.
Din cadrul conferinței nu au lipsit perspectivele filosofice referitoare la ridicarea locașului de cult celebrat astăzi, dar nici cele medicale legate de practicile din domeniul sănătății din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în cadrul evenimentului fiind prezentate lucrările Semnificațiile metafizice ale zidirii Mănăstirii Voroneț, de către prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Medicina ștefaniană în contextul practicilor medicinei medievale, de medic primar, dr. Mihai Ardeleanu, din Suceava.
Domnul prof. Liviu Papuc, cercetător literar, le-a vorbit celor prezenți la evenimentul desfășurat atât online, cât și on-site, despre Amprentele Voronețului (Spicuiri de presă), personalitatea și activitatea ultimului stareț al Mănăstirii Voroneț, Macarie fiind evidențiată de doamna dr. Valentina Eșanu, din Chișinău.
Prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu a susținut lucrarea intitulată Tematica ștefaniană în publicațiile Bibliotecii Universității „Ștefan cel Mare”, iar doamna Maria Olar, de la Biblioteca Bucovinei, a prezentat materialul Sfânta Mănăstire Voroneț în Arhivele Fundației „Leca Morariu”, alcătuit alături de dr. Alis Niculică.
A urmat o nouă prelegere inedită, de această dată a drd. ing. Ioan Eugen Borș, reprezentant S.C. „CONBAS” Roman, care a purtat un titlu sugestiv, Scanarea 3 D – instrument de cercetare istorică.
Arheologul Ștefan Dejan, de la Muzeul Național al Bucovinei, a vorbit apoi despre Săpăturile arheologice la Mănăstirea Voroneț, din anul 2010.
Nu în cele din urmă, din partea obștii așezământului monahal, au luat cuvântul monahia Daniela Nechifor, cea care a prezentat Calendarul de pomeniri la Sfânta Mănăstire Voroneț, și Stavrofora Elena Simionovici, președintă de onoare a Societății Scriitorilor Bucovineni și membră a Uniunii Scriitorilor din România, care a adus la lumină Însemnări spre neuitare, mărturii ale mai multor personalități care au trecut pragul bisericii Voronețului în secolul al XX-lea, între care, Regele Mihai I, poetul Vasile Voiculescu, scriitorul Ionel Teodoreanu, cunoscutul Alexandru Paleologu, precum și turiști din aproape toate continentele lumii.
În încheiere, stavrofora Gabriela Platon a prezentat mai multe date cu privire la implicarea în procesul de restaurare a ansamblului monastic pe care stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Voronețului, a desfășurat-o în ultimii 30 de ani și pe care obștea pe care o conduce o continuă în prezent prin numeroase investiții edilitare.
Evenimentul, împodobit cu numeroase lucrări științifice deosebit de valoroase, precum și cu momente de rugăciune, a reprezentat scrierea unei noi file luminoase din istoria înfloritoare a Mănăstirii Voroneț.