La împlinirea a 60 de ani de existență, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava este inclusă pe plan mondial în QS World University Ranking, fiind una dintre cele 1400 de universităţi de excelenţă şi între cele mai performante 11 universităţi din România, ceea ce dovedeşte seriozitatea acestei instituţii de învăţământ universitar.
Semnificația unei aniversări rezidă în istoria și contextul ce au condus la acea aniversare.
Învăţământul universitar pe meleagurile noastre își are începuturile în Ţara Românească, în anul 1688, când la Mănăstirea „Sfântul Sava” din Bucureşti este înființată „Academia Domnească”, la iniţiativa stolnicului Constantin Cantacuzino.
Academia Domnească de la Sfântul Sava, reorganizată în 1707 de Constantin Brâncoveanu, apoi în 1776 de Alexandru Ipsilanti şi între 1814-1817 de Ion Caragea, a marcat primul pas în istoria învăţământului universitar românesc, având ca limbi de predare greaca şi latina, iar din 1818, limba română, care se preda cu precădere în Academia de Ştiinţe înfiinţată în anul 1818 în cadrul Academiei Domneşti.
În 1832, la îndemnul cărturarului transilvănean Gheorghe Lazăr, în urma reformei şcolare iniţiate de Petrache Poenaru, Academia a fost reorganizată în Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, în cadrul căruia se predau cursuri superioare juridice şi ştiinţifice, de un înalt nivel pentru acea vreme.
Reforma învăţământului din 1850 a condus, câţiva ani mai târziu, în 1857, la înfiinţarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie Carol Davila, şcoală care, după înfiinţarea în anul 1864 de către Alexandru Ioan Cuza a Universităţii din Bucureşti, cu cele trei Facultăţi: Drept (1859), Ştiinţe (1863) şi Litere (1863), în 1869, a fost transformată în Facultate de Medicină.
În Moldova începutului de secol XV, după aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava se vorbeşte despre Academia Domnească de la Suceava, unde și-a desfăşurat o parte din activitatea sa Grigorie Ţamblac. Se dorea ca această academie să fie un fel de şcoală juridică organizată după modelul celei din Constantinopol și nu o academie propriu-zisă care să fi fost organizată după modelul celor de la Bologna (1088) sau Paris (1200), Praga (1348) sau Cracovia (1364).
Un loc aparte în istoria învăţământului în Moldova îl ocupă Schola latină de inginerie de la Cotnari înfiinţată cam pe la 1562 de Iacob Heraclide (Despot Vodă) pentru elita boierilor Ţării Moldovei. Deşi această academie medievală nu a avut o existenţă îndelungată (doar un an), întrucât a fost închisă imediat după uciderea domnului moldovean, ea constituie un reper pentru istoria învăţământului românesc.
În 1639, în vremea domnului Vasile Lupu, un loc aparte îl ocupă în istoria învăţământului românesc Colegiul Vasile Lupu, de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, apreciat ca fiind prima şcoală de nivel superior din Ţara Moldovei.
Mai târziu, prin hrisovul din 1813 domnul Scarlat Callimachi aproba crearea unei clase de inginerie şi hotărnicie în limba română, care a fost condusă de Gheorghe Asachi. Această clasă, ce urma să funcţioneze, începând din ianuarie 1814, pe lângă Academia Domnească din Iaşi, este considerată a fi cea dintâi formă de învăţământ superior tehnic din Principatele Române, cu predare în limba română.
Împrejurările determinate de Revoluţia din 1821 au condus la închiderea academiei grecești, însă prin străduinţa lui Gheorghe Asachi, în 1828, a fost redeschisă Academia Vasiliană de la Mănăstirea Trei Ierarhi.
Nu trebuie uitat faptul că pe lângă şcolile medievale de curte, pentru fiii domnilor şi dregătorilor, s-au dezvoltat în această zonă şi şcoli mănăstireşti. Dintre acestea se remarcă Şcoala de la Putna (1758 – 1786) organizată de mitropolitul Iacob Putneanul și egumenul Vartolomei Măzăreanu, membru al Academiei Teologice din Kiev, sub forma unei academii ca şcoală publică de grad suprerior cu durata studiilor de 7 ani. Această școală este o continuatoare a școlii de muzică de la Mănăstirea Putna din a doua jumătate a secolului al XV-lea, cu predare în limbile greacă şi slavonă, în care și-a desfăşurat activitatea Evstatie Protopsaltul şi alţi protopsalți români.
Un alt moment important în dezvoltarea învăţământului românesc în general şi a celui superior în special este reprezentat de organizarea, în anul 1835, la Iaşi, în cadrul celor prevăzute de Regulamentul Organic, a primei şcoli de stat, denumită „Academia Mihăileană”; denumirea era legată de numele domnitorului Mihail Sturza. Prin prezenţa şi dezvoltarea ei, „Academia Mihăileană” cu cele trei facultăţi: Filosofie, Drept şi Teologie, precum şi Şcoala de inginerie civilă, reprezintă o etapă superioară a evoluţiei învăţământului naţional.
Desfiinţată în 1847, Academia Mihăileană rămâne în istoria învăţământului românesc drept cea mai importantă ctitorie de tip universitar din prima jumătate a secolului al XIX-lea, prin care se pun temelii durabile învăţământului tehnic superior.
Treisprezece ani mai târziu, mai exact în 1860, a fost inaugurată în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza universitatea ieşeană care îi poartă numele, având la început trei facultăţi: Drept, Filosofie şi Teologie. Ulterior, numărul facultăţilor a crescut, permanent diversificându-se paleta disciplinelor şi a specializărilor. Astăzi, la nivel de ţară, numărul facultăţilor şi al universităţilor înființate în orașele reședință de județ este unul considerabil.
Înfiinţarea Universităţii din Cernăuţi în anul 1875, Franz-Josephs-Universität, cu trei facultăți: Teologie, Drept și Filosofie, a însemnat un alt moment aparte în istoria învățământului academic, fiind considerată una dintre cele mai prestigioase universităţi din Sud Estul Europei. Istoria secolului al XX-lea a adus din păcate rupturi teritoriale care au făcut ca Universitatea din Cernăuţi să rămână dincolo de graniţele fireşti ale ţării.
Din dorința de a se continua o frumoasă tradiţie academică începută în 1875 la Cernăuţi, în 1963, la Suceava, s-a înființat Institutul Pedagogic de 3 ani, în care se pregăteau cadre didactice pentru învăţământul gimnazial, institut care la 7 martie 1990 a fost ridicat la rang de universitate, pusă sub protecția Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Faptul că, în prezent, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava este inclusă pe plan mondial în QS World University Ranking, fiind una dintre cele 1400 de universităţi de excelenţă şi între cele mai performante 11 universităţi din România, dovedeşte seriozitatea acestei instituţii de învăţământ universitar.
Acum, la ceas aniversar, rugăm pe Dumnezeu să binecuvânteze şi să întărească lucrarea academică a celor care ostenesc în cadrul acestei prestigioase instituţii universitare, conducere, profesori şi studenți, precum și a tuturor celor care predau, învață sau lucrează în toate universitățile din țară și de peste hotare.
† C A L I N I C
ARHIEPISCOP AL SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR