Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților se alătură proiectului Uniți pentru Viață

„Sâmbătă, 27 martie 2021, va avea loc Marșul pentru viață 2021 „Uniți pentru viață”Evenimentul se află la a XI-a ediție națională și se va organiza online.

În perioada 1-31 martie 2021 se va desfășura Luna pentru viață cu aceeași temă, care va cuprinde activități pro-viață organizate la nivel local în cât mai multe domenii: educație, cultură, artă, implicare socială etc. Majoritatea acestor activități se vor desfășura online, iar acolo unde legislația permite se vor organiza și activități în format fizic, cu respectarea măsurilor de sănătate publică în vigoare la data respectivă.

Nădăjduim că un număr cât mai mare de instituții și organizații locale vor desfășura activități în Luna pentru viață, compensând astfel faptul că Marșul pentru viață nu se poate organiza în mod fizic.

Asociațiile România pentru viață și Studenți pentru viață vor organiza mai multe activități în Luna pentru viață. Printre acestea se numără și concursurile „Românii au talent pro-viață 2021”. Întregul calendar al evenimentelor organizate de cele două asociații va fi publicat în 22 februarie.

Uniți pentru viață

Tema din acest an reprezintă o chemare adresată românilor din țară și din diaspora. Fiecare poate face ceva, iar cea mai înaltă chemare pe care o avem este să sprijinim viața, să ajutăm femeile în criză de sarcină să se elibereze de frici și probleme, astfel încât să se poată bucura în mod deplin de venirea pe lume a copiilor lor. Fundamentul acestei implicări este chipul lui Dumnezeu din oameni: viața fiecărui copil, a fiecărei femei și a fiecărui bărbat contează, trebuie protejată și sprijinită de la concepție până la moartea naturală.

Implicarea pro-viață pornește de la mărturiile femeilor în criză de sarcină și are trei componente: conștientizarea, dragostea și sprijinul.

Conștientizarea

Cultura avortului, creată de comunism și perpetuată prin neasumare și iresponsabilitate, a determinat în perioada 1958-2019 un număr de 22.834.127 avorturi înregistrate de statistici naționale. Dar dimensiunea culturii avortului este mult mai mare: la acest număr trebuie adăugate avorturile medicamentoase, avorturile care se efectuează în clinicile particulare, care nu sunt raportate, și avorturile făcute de persoanele tinere și mature plecate la muncă în străinătate, care reprezintă o parte însemnată din populația României aflată în perioada de fertilitate.

Indiferența față de criza de sarcină și banalizarea avortului s-au concretizat într-o lipsă de sprijin acută pentru femeile însărcinate și pentru copii lor, iar calea cea mai rapidă către acoperirea iresponsabilității și a indiferenței a fost promovarea avortului ca unică rezolvare pentru toate problemele femeilor aflate în criză de sarcină.

Comunismul nu a distrus doar respectul pentru demnitatea femeilor însărcinate și pentru viața copiilor nenăscuți, ci și spiritul implicării sociale, care inspira comunitățile locale să poarte de grijă femeilor însărcinate, copiilor orfani, copiilor săraci, copiilor născuți cu diferite afecțiuni și tuturor celor aflați în nevoie.

Instaurarea regimului comunist a însemnat distrugerea rețelelor de asistență socială existente la nivelul comunităților locale, fie ele organice sau organizate, închiderea facultăților de asistență socială, lipsirea cultelor de posibilitatea de a-și desfășura activitatea social-filantropică în sprijinul oamenilor. Prin aceste demersuri, comunismul a cultivat continuu un grad mare de iresponsabilitate socială și individuală, care a modificat într-un mod profund negativ relațiile dintre oameni și a dus la multă indiferență față de suferința aproapelui.

La început, mulți oameni s-au simțit confortabil cu gândul că statul le preia o mare parte din responsabilități și se ocupă de problemele lor, însă demersurile făcute de regimul comunist aveau o bază pur ideologică, în nici un caz respectul și grija față de oameni. De exemplu, statul comunist a înființat orfelinatele de mari dimensiuni în care mii de copii au suferit abuzuri și traume, chiar au murit. Avortul copilului a părut preferabil acestui chin, dar soluția era alta: sprijinul pentru femeie, grija reală pentru copil, înainte și după naștere. Aceeași soluție este cea reală și pentru mentalitatea eugenistă că toți copiii care prezintă o probabilitate de a se naște cu o anumită afecțiune trebuie avortați.

Deși au trecut mai mult de 30 de ani de la căderea comunismului, consecințele dureroase ale ideologiei culturii avortului – așa a denumit un cercetător american situația din estul comunist – sunt prezente din plin în mentalitatea contemporană. Va fi nevoie de un efort comun pentru a schimba cultura avortului și a iresponsabilității instaurată de regimul comunist. Implicarea locală este vitală pentru a putea construi o cultură pro-viață, o cultură a solidarității și a dragostei pentru femeile însărcinate și pentru copiii nenăscuți.

Dragostea

Marșul pentru viață și toate acțiunile organizate în Luna pentru viață au un singur scop: schimbarea inimilor. Cu cât mai mulți oameni își vor deschide inimile cu dragoste și căldură către femeile în criză de sarcină și copiii lor, cu atât se vor dezvolta mai multe inițiative concrete pro-viață: centre de sprijin pentru femeile în criză de sarcină în fiecare județ, rețele locale pentru părinții care primesc vestea că ar putea naște un copil cu o problemă de sănătate, programe de suport pentru femeile însărcinate victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane, asociații pentru profesioniști din diferite domenii care sprijină viața etc.

În criza de sarcină, dragostea înseamnă ca femeia să fie ajutată, în loc să fie pedepsită, să fie încurajată, în loc să fie presată, să fie mângâiată, în loc să fie lovită, să fie iubită, în loc să fie urâtă pentru că este însărcinată sau pentru că dorește să aleagă viața pentru copil, să fie felicitată, în loc să fie disprețuită, să i se spună că își construiește viitorul ei și al societății, în loc să i se spună că își distruge viitorul. Într-un cuvânt sprijin și recunoștință, iar copilul să fie privit ca ceea ce este: o binecuvântare unică și de neînlocuit.

De aceea Marșul pentru viață este apolitic și neconfesional și nu militează pentru interzicerea avortului. Considerăm că femeile care au făcut avort au nevoie de dragoste și de sprijin specializat pentru a depăși trauma și nu susținem nici o formă de ostracizare a femeilor.

Sprijinul

Fiecare dintre noi poate face ceva. Putem și trebuie să ne unim forțele acolo unde suntem pentru a crea programe, instrumente de sprijin pentru femeile în criză de sarcină și copiii lor și pentru a forma specialiști care să ofere ajutor.

Sunteți manager, coordonator, psiholog, psihoterapeut, asistent social, medic ginecolog, specialist în marketing, specialist în comunicare, specialist în fundraising? Doriți să vă puneți talentele și capacitățile în slujba vieții? Nu mai amânați! Organizați sau participați la o activitate din Luna pentru viață 2021! Veți fi parte din cea mai nobilă și mai frumoasă misiune, de a fi uniți pentru viață!

Dacă nu aveți un cadru instituțional și vreți să faceți un pas înainte în această direcție, ne puteți scrie la comunicare@marsulpentruviata.ro.

***

Reluăm și în acest an apelul ca societatea să creeze diferite instrumente prin care să sprijine femeia în criză de sarcină, precum:

  • înființarea de centre de sprijin pentru femeile însărcinate, unde femeile în criză de sarcină să poată beneficia, la cerere, de consiliere psihologică gratuită și de sprijinul unui asistent social specializat în criza de sarcină;
  • crearea posibilității legale ca femeia însărcinată care consideră că nu poate crește copilul să îl încredințeze spre adopție imediat după naștere, după modelul adopției începute în perioada de sarcină care este utilizat în SUA, Marea Britanie, Australia;
  • valorizarea în societate a tuturor celor implicați în adopție, în vederea eliminării mentalității disprețuitoare la adresa copiilor adoptați, a părinților adoptivi și, mai ales, la adresa mamelor sau părinților care își încredințează copiii spre adopție când dificultăți majore le afectează capacitatea de a se ocupa corespunzător de creșterea acestora;
  • legiferarea posibilității, la cererea mamei care a pierdut sarcina, de a înmormânta legal copilul.”

Asociația România pentru viață

Adăugați un comentariu