Vernisajul expoziției „Durată românească: libertate și conștiință. In memoriam Dan Hăulică”

Joi, 5 mai, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, la Mănăstirea Putna, cu sprijinul Fundației „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, a avut loc o manifestare prilejuită de împlinirea a 90 de ani de la nașterea acad. Dan Hăulică (7 februarie 1932) și a 16 ani de la trecerea la cele veșnice a acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta (5 mai 2006).

Evenimentul a început cu slujba parastasului în biserica Mănăstirii Putna, la care au fost pomeniți acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, acad. Dan Hăulică, bucovinenii Mircea Motrici (19532007), fost corespondent pentru județul Suceava al Societății Române de Radiodifuziune, și Carmen Veronica Steiciuc (19682021), fost manager al Teatrului „Matei Vișniec din Suceava.

Slujba a fost urmată de cuvântul de binecuvântare alarhim. Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna și Exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a amintit de cei pomeniți: „Vedem prezența dumneavoastră ca pe un dor și ca pe un drag: dor față de Mănăstirea Putna și drag față de cei care au plecat dintre noi.”

Apoi, participanții au mers, cu o floare și o lumânare, la mormântul Maicii Benedicta, aflat în cimitirul mănăstirii, unde a fost înmormântată, conform dispoziției testamentare și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, în 2006.

La ora 11:30, în sala de expoziții a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul al mănăstirii, a avut loc vernisajul expoziției Durată românească: libertate și conștiință. In memoriam Dan Hăulică, care va fi deschisă până pe 5 octombrie 2022, putându-se vizita zilnic între orele 10:00 și 17:00. Expoziția cuprinde lucrări ale artiștilor Vasile Gorduz, Paul Gherasim, Horia Bernea, Alexandru Antonescu, Gheorghe Berindei, Ștefan Bertalan, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Marin Gherasim, Gheorghe Ilea, Matei Lăzărescu, Marcel Lupșe, Christian Paraschiv, Doina Mihăilescu, Ion Nicodim, Paul Neagu, Simion Crăciun, Horea Paștina, George Mircea, Teodor Rusu, Mihai Sârbulescu, Ștefan Sevastre, Vasile Varga, Dacian Andoni, Silvia Radu.Cele mai multe dintre lucrări aparțin Colecției Dr. Sorin Costina, care „le-a achiziționat din expozițiile personale ale autorilor și mai apoi din atelierele de creație ale artiștilor. Există și iradiază din toate lucrările o forță creatoare de stil care se înstăpânește asupra întregii colecții, asupra expresivității sale incontestabile (Oliv Mircea).

Criticul de artă Oliv Mircea, curatorul expoziției, a vorbit despre personalitatea acad. Dan Hăulică: Dintr-o schiță a devenirii sale spirituale, pe care Dan Hăulică a lăsat-o după plecarea lui, el însuși spune despre el că este scriitor, critic de artă, profesor și ambasador. Acestea sunt nivelurile la care trebuie să înțelegem prestația lui. Fac aceste deschideri ca să ne dăm seama cum Dan Hăulică și-a onorat toate aceste deziderate inițiale și apoi a reușit să pună la rang de cinste tot ceea ce și-a propus să facă.

Când am spus, în ultimii ani, că aveam șansa să facem ucenicie lângă ultimul mare călinescian, am fost privit cu oarecare nedumerire. Dan Hăulică a fost, cu siguranță, mai ales prin scrisul lui, dar și prin opera pe care a făcut-o în zona artelor vizuale, ultimul mare călinescian.

În continuare, domnul Oliv Mircea a vorbit despre Colecția Dr. Sorin Costina, care conține peste 1000 de lucrări, despre care a spusnu este pur și simplu o aliniere de lucrări, ci este ca un arbore polifonic prin felul cum se articulează. Lucrările sunt în principal din atelierele artiștilorși create, în marea majoritate, între 19602015. Activ, ca și colecționar, trebuie luat în calcul în perioada 19702000.Când Dr. Costina făcea o alegere dintr-o expoziție, era un act axiologic ferm: colecționarul știa ce ia și artistul știa unde pleacă opera lui, știa că lucrarea lui se va clasiciza. Colecția Dr. Costina este o colecție care conține aproape de la toți autorii capetele de serie. Într-un capăt de serie artistul pune aproape tot ce va apărea după aceea în seria lungă de forme pe care o va dezvolta, pornind dintr-un loc.

Criticul de artă a descris astfel expoziția de față: „Îți dă o liniște dintr-un motiv ascuns și pe care, după ce te obișnuiești cu duhul ei, îl vei citi și îl vei înțelege. Marea temă a acestei expoziții este pătratul. Am ales lucrări care, în principal, răspund acestui comandament al geometriei și al pătratului esențial prin care se introduc multe din tainele lumii.

Începând cu ora 12:30, în sala de conferințe au avut loc cuvântări și evocări ale acad. Zoe Dimitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, ale acad. Dan Hăulică, ale domnului Mircea Motrici și ale doamnei Carmen Veronica Steiciuc. Pentru început, a luat cuvântul arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna.

Mai întâi a evocat-o pe Maica Benedicta, spunând că și-a dorit să fie lângă Eminescu, lângă Ștefan, lângă părintele stareț Iachint. Și aș zice că toți urmează un ax: bustul lui Eminescu, mormântul lui Ștefan, Turnul Tezaur, mormântul maicii Benedicta și mormântul Starețului Iachint, care a iubit mult Putna.

Despre acad. Dan Hăulică, părintele stareț a spuslegătura domniei sale cu mănăstirea a venit odată cu înmormântarea Maicii Benedicta, eveniment care a atras profesori, academicieni, oameni ai literelor și ai artelor care au cunoscut-o și prețuit-o: acad. Alexandru Zub, acad. Eugen Simion, Grigore Ilisei, Dan Munteanu, Teodora Stanciu, Gheorghiță Geană, Lucia Cifor ș.a. Pe acest cerc de prieteni domnul Dan Hăulică l-a numit inspirat pâlcul de credincioși ai memoriei doamnei Zoe. Împreună cu părinții mănăstirii, ei au constituit Fundația Credință și Creație, care avea să cultive moștenirea Maicii Benedicta. În decursul celor șapte simpozioane ale Fundației organizate la Putna între 2007 și 2014 de domnia sa, Dan Hăulică a propus și a dezbătut teme esențiale ale culturii și ale spiritualității românești: Epoca noastră, tensiunea etic-estetic, Geniu și memorie colectivă. Creangă+Creangă, În căutarea Absolutului: Eminescu, Fertilitatea mitului ș.a.

Nu de puține ori, domnia sa a evocat chipul transfigurat al Maicii Benedicta, pătruns de un sentiment al duhului care coboară. Cu bucuria întâlnirilor întru idei și spirit, domnul Hăulică mărturisea adeseori: «Gândurile noastre s-au rotunjit. Încă cred că a lucrat asupra noastră Sfântul Duh. Nu numai că a coborât; s-a împlinit în noi, pe umărul nostru.»

Dan Hăulică rostește, spre finalul vieții sale, acele cuvinte care s-au înveșnicit în memoria locului: Suntem sortiți și ne rugăm să rămânem sortiți unei dăinuiri întru lumină. Mi se pare că aici, la Putna, realizăm această vocație a dăinuirii întru lumină.

Părintele stareț i-a evocat apoi pe Mircea Motrici și pe Carmen Veronica Steiciuc.

În continuare, Protos. Iustin Taban a vorbit despre înființarea și scopurile Fundației „Credință și Creație:promovarea modelului de viață creștină și a valorilor culturale și spirituale pe care Maica Benedicta le-a întruchipat. Un obiectiv pentru care a insistat domnul Dan Hăulică a fost acela de păstrare a înțelesului major de cultură, de credință și de istorie pe care îl poartă Mănăstirea Putna. Domnia sa iubea acest loc, ne iubea pe noi și spunea că Putna, prin ea însăși, este un itinerar către sinele culturii noastre românești. Protos. Dosoftei Dijmărescu a vorbit despre activitatea Fundației, spunând că aceasta încearcă să pună în faptă gândurile care i-au însuflețit și pe Maica Benedicta, și pe domnul Dan Hăulică. Ei au fost doi oameni care și-au dorit să vadă ceea ce este tot timpul frumos, și anume desfășurarea lucrării lui Dumnezeu în lume și colaborarea oamenilor cu Dumnezeu în această lucrare– lucrarea aceasta nu este niciodată altfel decât frumoasă.Plecând de la portretul Bucovinei ilustrat de cumințenia și așezarea duhovnicească a unei bătrâne, așternut în scris de Mircea Motrici, Protos. Timotei Tiron a vorbit despre expoziția Destin bucovinean, organizată în 2019, în jurul unor fotografii de familie, caracterizate de statornicia, cumințenia șibună-cuviința românilor din această zonă a țării.

A urmat seria de evocări din partea invitaților, care a debutat cu aceea a doamnei Teodora Stanciu: De ce la Putna? De ce Eminescu, în 1871, a vrut să vină aici, la Putna? De ce domnul Dan Hăulică a vrut ca Fundația «Credință și Creație»să se alcătuiască aici, la Putna? E un spațiu, un «spiritus loci», un spirit al locului care se încarcă pentru o întreagă țară. Și Maica Benedicta era foarte conștientă de lucrurile acestea. Aici și-a dorit, unde era spiritul lui Ștefan cel Mare, unde era spiritul lui Eminescu. Pentru că lui Eminescu i-a dedicat întreaga sa viață.

Și criticul de artă Oliv Mircea l-a evocat pe domnul Dan Hăulică: Era de o discreție totală. Avea o sfială care te atrăgea. Era afabil, îți venea în întâmpinare, în felul lui special. Era un impecabil om de lume, care își cultiva relațiile și te solicita să fii alături de el la evenimentele în care era personaj central. În discursurile pe care le rostea în inaugurarea expozițiilor pe care le compunea cu acribie extremă, el nu făcea altceva decât să descrie și să lumineze drumul parcurs sau calea de străbătut, dezvăluind cât profetism este într-o gândire, ce trebuie făcut pentru a salva diferențele și te învăța cum trebuie să diferențiezi o problemă pe care o pui în termeni de disjuncție, acceptând conjuncția, dar diferențiind nivelurile. Era exclus, în tot făcea, orice model de egalizare. Ca vorbitor, te fermeca, trezindu-te prin descrierile strălucitoare și pline de lumină. Iubea și cultura, și civilizația occidentală. Accepta o nivelare civilizatorie, dar milita cu toată inima pentru salvarea diferențelor. Influența lui uriașă a fost și trebuie să fie în continuare modelatoare și catalitică.

Dan Hăulică nu fraza simplu; când scria un text era o compunere muzicală pe un nivel atât de înalt, încât trebuie să te pui în situația să participi la modul în care înțelege el ceea ce, de obicei, descrie și care există în plan vizual.

Au mai făcut evocări: pictorul Horea Paștina, pictorul Dacian Andoni, istoricul de artă Ruxandra Beldiman, arhitectul Alexandru Beldiman, pictorul Marcel Lupșe, omul de televiziune Grigore Ilisei, preotul Gabriel Herea, doamna Doina Cernica, acad. Alexandrina Cernov, doamna Camelia Rusu Sadovei, președinta Uniunii Artiștilor Plastici Suceava, doamna Rozalia Motrici, domnul Ovidiu Vintilă, doamna Doina Mihăilescu, doamna Maria Olaru, președintele Fundației „Leca Morariu, domnul Bogdan Loghin, primarul orașului Rădăuți, și scriitorul Adrian Alui Gheorghe.

Pe lângă rolul formator al domnului Dan Hăulică și al revistei Secolul 20, două caracteristici ale acestuia au fost evidențiate de toți vorbitorii: discreția și dorința de a ajuta.

La final, starețul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a mulțumit tuturor celor prezenți pentru osteneala depusă și, în special, domnului Oliv Mircea pentru efortul de organizare a expoziției.

Foto credit: Mănăstirea Putna

Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.