Tabăra de vară „Mai aproape de Cer”, ediția a treia – Schitul „Sfântul Ilie” Salaș, 22–23 iulie 2023

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în perioada 22–23 iulie 2023, Mănăstirea Putna, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, a organizat la Schitul „Sfântul Ilie” – Salaș a treia ediție a taberei de vară „Mai aproape de Cer”. Tabăra face parte din Școlile de vară „Copii și părinți la altar”, proiect județean coordonat de doamna inspector de religie Daniela Ceredeev. Au participat 170 de copii din Salaș și din satele apropiate. Tabăra a fost coordonată de domnul profesor Vasile Schipor de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus, ajutat de 8 voluntari: Iustina Boiță, Anuca-Lenuța Cornea, Sergiu-Mihai Chelba, Ana-Maria Ionesi, Silvia Mleșniță, Vasile-Emilian Dabîca, Andrei Hasna și Maria Bodale.

În prima zi, de dimineață, cerul a vărsat câteva lacrimi de bucurie asupra taberei, iar după rostirea rugăciunii „Tatăl nostru” norii s-au îndepărtat, cerul s-a luminat și soarele a început să mângâie cu razele lui fețele copiilor. După rugăciune și înviorare, participanții au fost repartizați, în funcție de vârstă, în patru grupe, fiecare având un sfânt ocrotitor: Sfântul Serghie de Radonej, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul Proroc Ilie și Sfânta Cuvioasă Parascheva. Au urmat jocuri de cunoaștere, jocuri interactive, care i-au ajutat pe copii să se deschidă, să lege prietenii și să se bucure de timpul petrecut împreună.

Punctul culminant al zilei l-a reprezentat „Vânătoarea de comori”, care i-a pus în acțiune pe copii. La acest joc, participanții s-au împărțit în cinci grupe cu vârste variate, pentru ca șansele să fie egale. Copiii au avut de deslușit poezii, care le dăruiau câte un indiciu, cu ajutorul căruia aflau locația unde aveau de îndeplinit câte o misiune. La finalizarea celor cinci probe, fiecare grupă a primit câte un fragment dintr-o poezie care le oferea indiciul cel mai important – locația comorii. Punând cap la cap toate indiciile, participanții au descoperit că marea comoară se află sub clopotul schitului: multe bomboane (hrană pentru trup) și iconițe (hrană pentru suflet).

A doua zi, duminică, am participat cu toții la Sfânta Liturghie. Apoi, fiecare grupă a început pregătirile pentru serbarea „Astăzi am atins Cerul”. Astfel, copiii s-au bucurat de o mulțime de jocuri și activități: campionatul de fotbal, atelierul de pictură și creație, jocuri de competiție între echipe, dansuri și multe altele. Înainte de a-i primi pe invitați, cele patru grupe au luat parte la un atelier cu tema „Eu și aproapele meu”, în care Maria și Sergiu au condus o discuție pentru a descoperi și înțelege cine este aproapele nostru și cum să ne manifestăm iubirea față de acesta. Concluzia atelierului a fost că fiecare om este aproapele nostru, indiferent de statul său, și că rugăciunea este esențială în a ne arăta iubirea față de aproapele. În această atmosferă de sărbătoare, tinerii participanți au schimbat impresii despre experiența acestor zile minunate, au adresat mulțumiri și au intonat poezii, cântece și rugăciuni.

Mult așteptată a fost întâlnirea cu părintele stareț Melchisedec Velnic și cu doamna inspector de Religie Daniela Ceredeev, moment ce i-a găsit pe toți pe aleea din curtea Schitului. Fiecare copil purta în mâini, drept semn de recunoștință, cu emoție, cea mai frumoasă floare din propria grădină. Chipul fiecărui copil a fost brăzdat de zâmbet, mulțumire și pace, iar bucuria a fost molipsitoare.

Serbarea care a încununat toate activitățile și trăirile din aceste zile s-a numit „Astăzi, am atins Cerul” și a avut loc în fața altarului de vară. Copiii și voluntarii au prezentat cu entuziasm momentele speciale de muzică și actorie, pentru care au primit aplauzele și aprecierile tuturor.

Întâlnirea din acest an s-a încheiat cu tradiționalul foc de tabără unde, printre cântece și dansuri, s-au oferit îmbrățișări, lacrimi și cuvinte de apreciere, fiecare așteptând cu nerăbdare ediția viitoare.

Tabăra a avut un frumos impact și asupra organizatorilor, reușind să ne umple sufletele de fericire și nădejde. În rândurile ce urmează, doi dintre voluntari ne-au lăsat gândurile lor referitoare la tabără.

*

Sergiu-Mihai Chelba

„În nădejdea atingerii Cerului, am petrecut alături de nenumărați îngerași două zile de basm, a căror amintire sălășluiește acum în sufletul meu. Am venit cu gândul de a le fi îndrumător, de a le împărtăși măcar o fărâmă din frumusețea vieții alături de Hristos, însă acești copii, din ai căror ochi scăpăra lumină, mi-au fost ei mie îndrumători și mi-au sădit o bucurie sfântă în cămara inimii. M-au învățat frumusețea simplității, cum să te bucuri de fiecare freamăt al pădurii, de fiecare fir de iarbă, de fiecare norișor pe care se plimbă îngerii. Mi-au confirmat că «frumusețea va salva lumea» , mi-au arătat cine este aproapele nostru și ce înseamnă a-l iubi. M-au învățat că ochii noștri nu trebuie să fie plecați către pământ, ci trebuie înălțați către cer, căci de acolo ne veghează Mântuitorul. Astfel, concluzia timpului prețios petrecut împreună a fost că iubirea adevărată are ca izvor simplitatea, curăția și smerita cugetare și că din dragoste se nasc cele mai frumoase virtuți, precum nădejdea, îngăduința, îndelungă-răbdarea, bunăvoința. Voi păstra cu prețuire amintirea acestor zile petrecute alături de copii, «mai aproape de Cer», mai aproape de Hristos.”

*

Maria Bodale

„Trăiri peste trăiri la Salaș! Cele două zile ale taberei de vară «Mai aproape de Cer» m-au făcut să simt că am pătruns cu totul în timpul lui Dumnezeu, într-un veșnic prezent. Sufletul meu a fost cuprins de o nemărginită bucurie când am privit spre curtea schitului și am constatat că este mai plină decât anul trecut. Printre zâmbetele copiilor care afirmau cu căldură «Am revenit!» , «Mă bucur să te revăd!» , am putut observa și unele noi, dar la fel de încărcate de emoție și nerăbdare.

Momentul care m-a marcat cel mai mult și de care îmi voi aduce aminte mult timp de acum înainte a fost prilejuit de atelierul «Eu și aproapele meu». Astfel, la nu mai mult de 6 anișori, o fetiță din grupa Sfântul Serghie de Radonej s-a apropiat de mine cu dorința de a împărtăși celorlalți un adevăr care a pătruns imediat în cugetele fiecăruia dintre noi. Gândul ei a fost următorul: «Nu contează dacă avem haine noi sau vechi, contează că avem mâini, picioare». La primirea acestor cuvinte, lacrimile ne-au stat de strajă împrejurul ochilor și au rămas acolo până la momentul despărțirii, pecetluit de promisiunea că ne vom revedea și că, de acum înainte, ne vom pomeni unii pe alții în rugăciune!

Înainte de a porni către Salaș, cu o zi înainte de tabără, am citit cuvintele scriitorului rus Feodor Dostoievski: «Sufletul se vindecă atunci când ești în preajma copiilor». Acum pot spune din toată inima că tabăra de vară «Mai aproape de Cer» a fost VINDECARE pentru sufletul meu.”

A consemnat profesor Vasile Schipor