Simpozion dedicat Mitropolitului Anastasie Crimca, la Mănăstirea Dragomirna

Mănăstirea Dragomirna, lăcaşul iubit al vlădicii Anastasie Crimca, a marcat miercuri, 19 ianuarie 2022, împlinirea a 420 de ani de la întemeierea așezământului monahal și 393 de ani de la mutarea în veșnicie a vrednicului mitropolit al Moldovei, printr-o serie de manifestări culturale. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a avut loc Simpozionul „Anastasie Crimca – Ctitor și părinte filocalic”.

Pentru a cinsti cum se cuvine memoria marelui arhiereu, ctitor, om de cultură, iubitor de artă și de neam, experți din domeniul teologiei, istoriei, arheologiei și nu numai au prezentat lucrări științifice legate de personalitatea și scrierile mitropolitului Anastasie Crimca, dar și despre istoria Mănăstirii Dragomirna.

Prezentarea lucrărilor științifice a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în paraclisul mănăstirii, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, răspunsurile liturgice fiind date de Corul „Crinii Țarinii” al Mănăstirii Dragomirna.

Evenimentul, moderat de arhidiaconul Vasile M. Demciuc, consilier în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, a fost transmis live pe pagina oficială de Facebook a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a partenerilor media.

Lucrările simpozionului au debutat cu prezentarea domnului Ștefan Dejan, arheolog în cadrul Muzeului Național al Bucovinei, Câteva informații cu privire la Biserica „Sfinții Enoh, Ilie și Ioan Teologul” a Mănăstirii Dragomirna. În cadrul prelegerii au fost evidențiate aspecte importante legate de arhitectura locașului de cult, făcându-se referire și la pisania acestuia. „Interiorul bisericii păstrează câteva elemente de decorație simbolice, printre care bourul așezat pe cheia de boltă și micile decorații care însoțesc baghetele, unele dintre motive regăsindu-se şi în decorarea locașului ridicat ulterior. Mica biserică a Dragomirnei, prin strădania mitropolitului Anastasie Crimca, este imortalizată în miniatura Tetraevanghelului dăruit mănăstirii; astfel, avem una din rarele imagini de la începutul existenței sale, importantă pentru a observa prefacerile suferite în timp.”

Lucrarea Imaginea primei biserici de la Dragomirna în ilustrația de manuscris și fotografie, susținută de monahia Taisia Păun, a adus în atenția privitorilor o scurtă incursiune, cu ajutorul imaginilor, în istoria celui dintâi locaș de cult al Dragomirnei. Pentru început s-a vorbit despre modul în care a prezentat-o ctitorul însuși, mitropolitul Anastasie Crimca, în ilustrațiile din manuscrisele miniate ale Școlii de la Dragomirna. Au fost amintite și perioadele dificile pe care le-a traversat de-a lungul timpului, dar și restaurările de care a beneficiat, în special pe cea condusă de arhitecta Ioana Grigorescu. „Ultimele două restaurări au reușit să-i redea bisericii arhitectura și frumusețea ei inițială, aducând prin intermediul acestora mulțumire lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să fim viețuitori și ostenitori ai acestui sfânt locaș și totodată reprezentând un umil omagiu adus celor ce au trudit la ridicarea Mănăstirii Dragomirna.”

Cea de-a treia comunicare, Relația imagine – text în cazul instrumentelor muzicale miniate în Psaltirea din 1616, de la Mănăstirea Dragomirna a fost prezentată de teologul Eduard Rusu, artist liric la Opera Națională din Iași. Lucrarea și-a propus să evidențieze echilibrul dintre imagine și text în cazul Psaltirii, subliniind nivelul artistic și tehnic ridicat al autorilor miniaturilor, precum și nivelul Artelor practicate în Moldova la început de secol XVII. „Miniaturile Psaltirii constituie o importantă sursă de informare despre anumite aspecte ale trecutului nostru, precum muzica și instrumentele muzicale utilizate în acele vremuri. Relația dintre text și imagine este una foarte importantă, deoarece prin intermediul ei se poate observa cum anume au fost traduși termenii muzicali din textele biblice, cum au fost echivalați și adaptați și, mai important pentru subiectul de față, cum au fost reprezentați în miniaturile Psaltirii de la Dragomirna.”

Monahia Agata Cojocaru a vorbit despre Sfânta Împărtășanie, centrul vieții liturgice, în atenția mitropolitului Anastasie Crimca, raportându-se la pictura bisericii mari a Dragomirnei. „Spațiul sacru al bisericii – în percepția inițială – avea drept temelie și scop împărtășirea credincioșilor. Înțeleasă drept mulțumire, comuniune în numele Sfintei Treimi, cuminecare cu Sfântul Trup și Sânge, Sfânta Împărtășanie este Taina Tainelor, ilustrată cu smerenie, rafinament și talent de către artiștii care au realizat pictura de tip frescă a bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna, dar și într-un stil novator și armonios în cadrul ;colii de miniatură înființată de către mitropolitul Anastasie Crimca.”

Sesiunea de comunicări a continuat cu lucrarea doamnei Olimpia Mitric de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Un text astrologic de prevestire în Biblioteca Mănăstirii Dragomirna (secolul al XVII-lea), în cadrul căreia au fost prezentate particularități ale Coliadnicului, apocrif provenit din Orient, din categoria literaturii astrologice de prevestire. „În unele versiuni, textul este atribuit prorocului Ezdra. Se găsește la sfârșitul unui Tetraevanghel din secolul al XVI-lea (nr. inv. 1848/759) și a fost menționat în volumul semnat de Ioan Iufu și Victor Brătulescu. Într-un stil lapidar, cu multe cuvinte abreviate, sunt prevestite, după ziua în care cade sărbătoarea Nașterii Domnului, diferite aspecte ale vremii și influența ei asupra vieții oamenilor din cursul anului următor.”

Participarea internațională în cadrul simpozionului a fost marcată de doamna Yevgeniya Ignatenko, cadru didactic la „Academia Națională de Muzică” din Ucraina. Prelegerea, intitulată Kallistratʼs Greek Oktoechos of 1769: For those who want to learn Greek chant in the Dragomirna Monastery”, s-a bazat pe o analiză comparativă a manuscrisului Octoihului grec, scris în notație kieveană și destinat monahilor ucraineni care l-au urmat pe Sfântul Paisie Velicicovschi în Moldova, și manuscrise sinaite care cuprindeau aceleași cântări, în notație medie bizantină, aflate în Sankt Petersburg.

Profesor în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, istoricul Ștefan Sorin Gorovei a răspuns întrebării: Mitropolitul Anastasie Crimca și Arhiepiscopia de Ohrida?, prezentând numeroase argumente bazate pe izvoare istorice scrise, pentru a sublinia faptul că informațiile transmise prin tradiție nu prezintă întotdeauna adevărul. „Anastasia Crimca nu a avut nicio legătură cu Arhiepiscopia de Ohrida pe vremea când a fost Mitropolit al Moldovei.”

Arheologul Voica Maria Pușcașu a susținut prelegerea intitulată Comentarii și observații privind rezultatele cercetărilor efectuate de arheologul Vlad Zirra în anul 1963 la Mănăstirea Dragomirna. Lucrarea se înscrie într-o mini-serie de materiale comemorative dedicate arheologului Vlad Zirra și preocupărilor sale de cercetare arheologică privind epoca medievală rămase nepublicate. În cadrul prezentării s-a făcut referire la dimensiunile și proporțiile fundațiilor bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna, dar și la modul de amenajare a necropolei din pronaosul bisericii. „Aceste două aspecte semnificative descoperite în timpul lucrărilor de cercetare de la Mănăstirea Dragomirna efectuate sub conducerea lui Vlad Zirra, completează viziunea noastră asupra modului de construire a unui edificiu complex și solicitant pentru meșterii care l-au realizat, cât și adoptarea unor soluții speciale atunci când acestea erau solicitate de realizarea respectivului edificiu.”

Sesiunea de comunicări s-a încheiat cu lucrarea Cimitirul Mănăstirii Dragomirna în ilustrații, documente de arhivă și lespezi de piatră, prezentată de stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareța Mănăstirii Dragomirna. „De la întemeiere până în prezent, biserica a primit în jurul ei osemintele celor care s-au nevoit în și pentru acest locaș de cult: ctitori, călugări (stareți și simpli monahi), adăugători și miluitori. Informații despre aceștia putem obține din condicile din arhiva Dragomirnei, de pe lespezile de mormânt și din cercetările arheologice.”

După încheierea sesiunii de comunicări, a fost săvârșită slujba Parastasului pentru mitropolitul Anastasie Crimca la mormântul său din biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Alături de obștea monahală și de cei prezenți la simpozion, la momentul de rugăciune au participat clerici de la mănăstirile și bisericile din împrejurimi, dar și reprezentanți ai Centrului Eparhial Suceava, dintre care pr. Constantin Oprea, consilier eparhial în cadrul Sectorului Cultural, protos. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și pr. Ionel Doru Budeanu, protoiereu al Protopopiatului Suceava I.

Cei prezenți au participat la lansarea cărții „Anastasie Crimca, un mitropolit înțelept”, una dintre cele mai recente apariții ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și au vizitat expoziția cu facsimile după manuscrisele scriptoriului de la Dragomirna, deschisă cu prilejul împlinirii a 420 de ani de la întemeierea mănăstirii.

Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic susținut de elevii de la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod” din Suceava, conduși de doamna Marlena Moscal, director al instituției de învățământ. După interpretarea scenetei care a adus aminte de legenda blestemului Mănăstirii Solca, având ca personaje principale pe mitropolitul Anastasie Crimca și pe domnul Ștefan Tomșa, elevii au fost răsplătiți cu daruri.

Irina Ursachi
Foto credit: Cristi Turculeț
Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.