Revărsare de lumină și har în Parohia Laura – Vicovu de Sus. Biserica „Sfântul Gheorghe” a primit veșmântul resfințirii

„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt…”, o nouă filă luminoasă a fost scrisă astăzi, în Duminica a VIII-a după Rusalii, în cronica Parohiei Laura – Vicovu de Sus, din Protopopiatul Rădăuți. La împlinirea a 100 de ani de la târnosirea bisericii ocrotite de unul dintre cei mai iubiți sfinți ai întregii creștinătăți, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, locașul de cult a primit veșmântul luminos al resfințirii, ca o încununare a amplului proces de restaurare și înfrumusețare desfășurat în ultimii ani. Astfel, în cea de-a douăzeci și șasea zi a lui Cuptor, din anul mântuirii 2026, bucuriile duhovnicești ale acestei zile au culminat cu săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii arhierești.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în mijlocul comunității s-a aflat Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al eparhiei ocrotite de Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou. În sunetul clopotelor, ierarhul a fost întâmpinat de clerici și credincioși, iar după tradiționala primire cu pâine și sare, copiii satului i-au oferit flori.

Ierarhul a săvârșit slujba de resfințire a bisericii, ca urmare a finalizării amplului proces de reparare, consolidare, restaurare și înfrumusețare desfășurat între anii 2013–2026, prin osteneala slujitorilor, contribuția credincioșilor și sprijinul binefăcătorilor parohiei. Potrivit hrisovului, lucrările au cuprins refacerea acoperișului și a turlelor în stil moldovenesc ștefanian, înlocuirea tâmplăriei, consolidarea fundației, refacerea instalațiilor, restaurarea catapetesmei și înnoirea icoanelor, precum și amenajarea incintei parohiale.

Rânduiala resfințirii a început în fața ușilor închise ale bisericii, prin invocarea harului Preasfintei Treimi. Locașul de cult a fost apoi înconjurat de soborul slujitor, făcându-se cele trei opriri rânduite la abside, unde au fost înălțate rugăciuni, iar laturile bisericii au fost binecuvântate prin stropire cu apă sfințită și prin însemnarea lor, în chipul Sfintei Cruci, cu Sfântul și Marele Mir. Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a sfințit apoi interiorul locașului de cult, a pecetluit Masa Sfântului Altar și a binecuvântat icoanele bisericii și catapeteasma.

În continuare, la altarul de vară amenajat în curtea bisericii, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, precum arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, pr. Ionuț Isopescu, consilier în cadrul Sectorului Educațional-Teologic, pr. Ștefan Mihalcea, consilier al Sectorului Media și Comunicare, și pr. Florin Lupu, consilier al Sectorului Fonduri Interne și Externe. S-au alăturat în slujire stareți ai mănăstirilor din împrejurimi și clerici din cuprinsul Protopopiatului Rădăuți, între care pr. protoiereu Constantin Oprea.

Cuvântul de învățătură, în cadrul căruia a fost tâlcuit fragmentul Sfintei Evanghelii referitor la înmulțirea celor cinci pâini și a celor doi pești, minune săvârșită de Însuși Mântuitorul Iisus Hristos și consemnată de toți cei patru Sfinți Evangheliști, a fost rostit la finalul slujbei de către Părintele Episcop-Vicar. Pornind de la cuvintele prorocului Amos despre vremea în care oamenii vor fi cuprinși nu de foamete de pâine și nici de sete de apă, ci de dorul de a auzi cuvântul lui Dumnezeu, Preasfinția Sa a evocat mulțimea rămasă o zi întreagă în pustie pentru a-L asculta pe Mântuitorul. Ierarhul a arătat că omul contemporan încearcă adeseori să umple golul lăuntric prin confort și împliniri trecătoare, însă adevărata hrană rămâne cuvântul dumnezeiesc, Sfânta Scriptură și împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. Credincioșii au fost îndemnați să redescopere foamea după Dumnezeu și să primească sămânța Cuvântului Său într-o inimă curățită, ca aceasta să rodească în gânduri, cuvinte și fapte: „Dumnezeu nu ne-a făcut pentru pământ, ci ne-a făcut pentru cer. Iar hrana pentru cer este hrana Cuvântului Său”.

Pr. Florin Mihalescu, parohul bisericii ocrotite de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți, a adus prinos de mulțumire tuturor celor care au fost părtași la evenimentul prin care s-a marcat împlinirea unui centenar de la prima sfințire a lăcașului de cult, prilej cu care au fost încununate amplele lucrări de restaurare desfășurate pe parcursul ultimilor treisprezece ani. După ce a adus în atenție cele mai importante file din istoria locașului de cult, sfinția sa a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic pentru binecuvântare și Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru prezență și rugăciune. Gândul de recunoștință s-a îndreptat către soborul slujitor, către pictori, restauratori și meșteri, precum și către reprezentanții autorităților locale și către toți credincioșii care, din multul sau din puținul lor, au sprijinit lucrările prin contribuții materiale, muncă, sfat, rugăciune și gând bun.

La ceas aniversar, în semn de recunoștință pentru vizita arhierească, părintele paroh i-a dăruit Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul din partea lăurenilor o icoană pictată pe lemn cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic i-a fost înmânată o icoană reprezentând-o pe Maica Domnului cu Pruncul.

În continuare au fost oferite distincții de vrednicie din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, ca semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe. Ordinele eparhiale au fost înmânate de părintele Episcop-Vicar, textul gramatei fiind citit de pr. Ionuț Isopescu. „Crucea Bucovinei” pentru clerici a fost conferită părintelui paroh Florin Mihalescu, pentru „remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”, iar Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” a fost dăruit părintelui coslujitor Ionel-Constantin Maloș, întrucât „a urmat exemplul Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, strălucit dascăl și întemeietor de școli, de numele căruia se leagă tipărirea primul Abecedar românesc și tipărirea în limba română a cărților de cult și a altor lucrări ziditoare de suflet, neobosit păstor duhovnicesc și apărător al credinței, care și-a asumat ca misiune și ajutorarea culturală și spirituală a creștinilor ortodocși români din interiorul arcului carpatic”.

Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a transmis gândul de binecuvântare, de prețuire și de felicitare al Înaltpreasfințitului Părinte Calinic și a amintit că în această zi chiriarhul locului sărbătorește 6 ani de la instalarea în demnitatea de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în acest răstimp păstorind cu multă dragoste și vrednicie turma care i-a fost dată în grijă de Preamilostivul Dumnezeu.

Ca de fiecare dată când are loc sfințirea sau resfințirea unei biserici, cei prezenți au avut posibilitatea de a trece prin Sfântul Altar pentru a se închina, de acest dar urmând să se bucure toți cei care vor veni la sfântul locaș până la sfârșitul zilei, până la ultimul credincios.

***

Potrivit actului de sfințire, istoria sfântului locaș începe în anii 1925–1926, când biserica a fost ridicată din lemn de brad, prin jertfa credincioșilor și cu ajutorul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Inițiativa construirii i-a aparținut lui Ion Nistor, fiu al Vicovului și prim-ministru al României, la lucrare contribuind Nichita Puha, Gavril Bodîrlău și Ecaterina Gheorghiță, înscriși în rândul ctitorilor. Terenul a fost dăruit de Alexandru Bilibou, iar lucrările au fost conduse și supravegheate de epitropul Gheorghe Gheorghiță. Manopera a fost realizată de frații Vasile, Toader și Petru Ciocan, meșteri din orașul Rădăuți.

Având inițial o formă treflată și dimensiunile de 18 metri lungime și 6 metri lățime, biserica a fost construită în stil românesc, cu influențe maramureșene și huțănești. Temelia a fost realizată din piatră, iar pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Dranița așezată „în solzi”, streașina intermediară și cele trei turle de deasupra altarului, naosului și pronaosului îi confereau o înfățișare aparte. Conform cronicii parohiale, târnosirea Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Laura a avut loc la 21 iunie 1926, în Lunea Rusaliilor, slujba fiind săvârșită de Mitropolitul Bucovinei Nectarie Cotlarciuc.

Pe măsură ce numărul credincioșilor a crescut, locașul de cult a cunoscut mai multe etape de extindere. În anul 1984, biserica a fost mărită în lungime cu aproape 10 metri, lucrările fiind binecuvântate de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În anul 1993, întrucât devenise din nou neîncăpătoare, au fost adăugați alți 10 metri, au fost mărite absidele laterale, s-au construit pridvorul și cafasul dinspre apus, precum și balcoanele de deasupra absidelor. Au fost reorganizate ușile de acces și a fost modificat acoperișul, având șapte turle. Noua lucrare a lăurenilor a primit binecuvântarea arhierească la 3 octombrie 1993, din partea Preasfințitului Părinte Gherasim Cocoșel, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Intervențiile au fost realizate la inițiativa și sub coordonarea vrednicului de pomenire părinte Ionel Maloș. Cu prilejul resfințirii a fost rânduit și cel de-al doilea hram al locașului, Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți.

Între anii 2013–2026 s-a desfășurat o amplă lucrare de reparare și restaurare. Forma acoperișului și a turlelor a fost modificată în stil moldovenesc ștefanian, fiind montate cruci noi din inox, iar biserica a fost acoperită cu tablă neagră. Tâmplăria a fost înlocuită, dranița deteriorată de pe pereții exteriori a fost schimbată cu lambriu din lemn de brad, iar la fundația vechiului locaș au fost executate lucrări de consolidare. A fost refăcută instalația electrică, sistemul de încălzire a fost montat în pardoseală, iar pavimentul interior a fost realizat din marmură de Rușchița, cu inserții din lemn. Catapeteasma a fost restaurată, iar icoanele sale au fost repictate în stil bizantin de părinții iconari ai Mănăstirii Putna. Interiorul bisericii a fost împodobit cu icoane noi și cu mobilier sculptat, iar în curtea ansamblului parohial a fost ridicat altarul de vară. Au fost, de asemenea, refăcute acoperișul fântânii, gardurile și porțile, curtea a fost pavată cu piatră de râu și au fost amenajate spații verzi. Lucrările au fost coordonate de preoții Florin Mihalescu și Ionel-Constantin Maloș, împreună cu meșterii, credincioșii și binefăcătorii din Laura și din împrejurimi.

„Înscrie, Doamne, în cartea vieții pe toți binecredincioșii creștini care și-au adus darul credinței, al inimii, al minții și al brațelor la lucrările de reparare, resaturare și înfrumusețare a acestei sfinte biserici și le răsplătește tuturor cu mila, cu îndurările și cu iubirea Ta de oameni.”

Irina Ursachi