Doamne, ajută!
Faptele sunt considerate bune atunci când sunt făcute din munca cinstită. Încolo sunt amăgiri.
Acest aspect este menționat în Pildele lui Solomon 13, 11: „Bogăţia adunată în grabă se împuţinează, numai cel ce-o adună pe încetul o înmulţeşte”, iar Sfântul Apostol Pavel scrie efesenilor: „Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească lucrând cu mâinile sale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea şi celui ce are nevoie.” (Efeseni 4, 28). Pe tesaloniceni îi atenționează: „N-am umblat fără rânduială între voi, nici n-am mâncat de la cineva pâine în dar, ci, cu muncă şi cu trudă, am lucrat noaptea şi ziua, ca să nu împovărăm pe nimeni dintre voi” (II Tesaloniceni, 3, 7-8).
Nici Sfinții Părinți nu privesc cu ochi buni un astfel de câștig, pronunțându-se împotriva jocurilor de noroc: „Dacă vrei să te îmbogățești, fă-o prin muncă, nu prin înșelăciune. Nu este păcat bogăția, ci felul în care o dobândești.”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur; „Cei care doresc câștigul fără muncă sunt stăpâniți de o poftă păgână și se aseamănă cu hoții și înșelătorii.” atenționează Sfântul Vasile cel Mare; sau „O, suflete, nu-ți vinde liniștea pentru câștigul închipuit! Norocul este viclean, dar plata păcatului este sigură.”, este îndemnul Sfântului Efrem Sirul. Și exemplele pot continua.
Așadar, nu poți face milostenie din câștiguri murdare!
