Răspunsul ierarhului – 3 iulie 2023

„Sărut-mâna!

O întrebare, vă rog frumos.

Îmi puteți spune, vă rog, dacă la stabilirea viitoarelor programe din posturile de peste an și totodată, din cursul săptămânii, când nu este post, vor fi consultați și preoții? Am analizat o situație, din zona ….., nu voi da numele, pentru că după se va putea considera că am fost îndrumat de către acei preoți ca să vă scriu. Dar, ca exemplu, domnul de lumânări care stă zilnic și vinde la pangar, de la biserica …. (fiind și ajutor la strană când sunt slujbe), nu este salariat de la stat, ci primește din ce se adună la biserică și i se dă de către preot. Are …. de ani, familie acasă, iar el mi-a transmis că va pleca în străinătate din cauza lipsurilor financiare. Menționez că îmi este rudă. I-am zis să vă contacteze, dar îi este rușine ca să nu vă deranjeze. L-aș putea trimite să discute cu dumneavoastră pe viitor, poate se va găsi o soluție și pentru el, ca să nu plece din cadrul Bisericii? Vă transmit că este de încredere.

Am citit, de asemenea, în trecut, la Rubrica „Răspunsul ierarhului”, pe pagina de Facebook, că se va echilibra situația salarizării de la biserici la personalul auxiliar, în sensul că o biserică din ….., de exemplu, are două salarizări, iar alta nu are niciuna. Păi, putem cere același program de slujbe ca să fie la fel la ambele biserici? Nu pare corect, dar e doar opinia mea. O slujbă nu o poate face preotul singur, totodată nu are gratuitate de la E-on sau de la alte instituții. La iarnă se vor aduna costurile uriașe cu încălzirea și curentul electric + persoanele care ajută la biserică, care au și ele nevoie să fie plătite pentru munca prestată. Biserica respectivă are doi preoți, lume nu este așa multă la slujbe, mulți din cartierul meu merg la …., pentru că oferă și masă după slujbe. Biserica nu are venituri ca să îl angajeze, contribuțiile la stat fiind ridicate (Asta mi-a zis omul direct când i-am transmis ideea mea). Poate pare că „îmi trag jar la oala mea”, după cum e proverbul, dar vă asigur că întreb ca generalitate.

Respectuos vă adresez, vă sunt prezentate aceste situații detaliate? Implementați soluții urgente și pentru cântăreți, oamenii de la pangar, paracliseri? Sunt și ei oameni, cu familii, cu greutăți, cu datorii. Vă pot da numele câtorva persoane, dacă doriți ca să le contactați să vă prezinte situația lor exactă, cu toate nevoile pe care le au. Chiar și numărul de telefon al lor, dar și al meu vi-l pot da personal.

Mulțumesc anticipat pentru răspuns!

Cu stimă.”

„Bună ziua! Vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări!

De ce sunt puse parohiile mici fără venituri sau cu venituri minuscule în aceeași balanță cu parohiile mari? În contextul impunerii rugăciunii zilnice la biserică, cine asigură o navetă de câteva zeci de km pentru preoții care nu sunt din localitate și care nu au nici casă parohială? E firesc să vină ei cu bani de acasă și să rupă de la gura familiei? Nu sunt suficiente oare rugăciunea, eforturile, timpul dedicat comunității în detrimentul casei? De ce preoții care nu au avut nicio abatere până la momentul actual au fost puși să aleagă între suspendare sau schimbarea parohiei și nu au avut parte de un avertisment sau o mustrare scrisă? Ei nu au dreptul să fie tratați cu duhul blândeții atunci când greșesc? Cu ce sunt mai presus cei care au afișat un program pe care nu l-au respectat față de cei care au pus un program decent de care s-au și ținut?”

„Sucevean fiind, interesat de ceea ce se întâmplă pe plaiurile mioritice natale, am fost asaltat de numeroase titluri din presa locală legate de (ați ghicit!) suspendarea preoților pentru indisciplină. Cu o modestă pregătire juridică, am cercetat Statutul pentru Organizarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 97/10.02.2020 și Regulamentul Autorităților Canonice Disciplinare și al Instanțelor de Judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

Am ajuns la o concluzie tristă. Preoții sunt singura categorie profesională din România care, în cazul unor decizii injuste, nu se bucură de nicio protecție. Nu se pot organiza în sindicate (conform art. 123, alin. 9). Pot fi trași la răspundere, în egală măsură, și de instanța judecătorească bisericească, dar și de instanța judecătorească laică. Nu pot desfășura activități incompatibile cu statutul de preot. Într-un cuvânt (mai bine zis, într-o expresie), sunt „la mila Domnului”, într-o organizație foarte încâlcită de tip „piramidal”.

Întorcându-ne la situația mai sus amintită, legată de suspendarea preoților din Suceava, voi face doar câteva aprecieri. Ținând cont de multitudinea de abateri disciplinare ale preoților prezentate de presa națională, s-a observat un tipar al pedepselor aplicate, în conformitate cu Regulamentul Autorităților Canonice. Pentru prima abatere săvârșită se înmânează o mustrare scrisă sau o dojană arhierească (ce se poate aplica, după sfintele canoane, de cel mult trei ori, art. 4), urmând oprirea de la împărtășanie (pentru mireni), canon de post și rugăciune la mănăstire, suspendare cu precizarea perioadei, retragerea gradelor onorifice, oprirea de la săvârșirea slujbelor sfinte, mutarea disciplinară, caterisirea sau chiar excomunicarea.

Cu adevărat, neștiute sunt căile Domnului. Dar, la Suceava, neștiute sunt căile Înaltpreasfințitului Calinic. Este destul de interesant, că un om ca Înaltpreasfinția Sa, absolvent al Facultății de Drept (după cum arată biografia oficială) a uitat de principiul „legii mai favorabile”. Nu s-a auzit de nicio dojană arhierească pentru preoții suceveni (pentru că poate mulți dintre ei au lipsit de la orele de drept canonic și nu își cunosc măcar nici minimele drepturi pentru cazurile în care au călcat „strâmb”). Nu s-a respectat aplicarea logică și progresivă a sancțiunilor, Înaltpreasfințitul Calinic nebăgând în seamă nicio circumstanță atenuantă. Inclusiv articolul 28 din Regulament confirmă că pentru abaterile pastoral-liturgice clericii „se sancționează cu dojană arhierească (avertisment scris) sau cu mutare disciplinară, în caz de neîndreptare”. Chiar și articolul 34 din respectivul Regulament întărește că pentru abaterile administrative (neascultare) se începe cu sancțiunea cea mai mică (avertisment scris), urcând progresiv până la cea mai mare (caterisirea).

Ar fi bine de cunoscut numele apărătorilor bisericești la nivel de protopopiat și eparhie (de supus atenției publice și opinia lor cu privire la aceste decizii) pentru ca preoții atinși de asemenea vicii de procedură să știe cui să se adreseze.

Cred că publicul cunoaște că inclusiv un arhiereu poate fi tras la răspundere pentru abaterile sale de Sinodul Mitropolitan și cel al Bisericii Ortodoxe Române.”

„Înaltpreasfințite Calinic,

Sunt absolut şocată de genul de mesaje pe care le tot primiți de-a lungul timpului, mesaje în care după ce sunteți blamat pentru toate relele care se petrec în județul Suceava, vi se cere totuși la final iertare pentru noroiul cu care ați fost împroșcat. Este trist ce se întâmplă. Eu vreau doar să vă mulțumesc pentru Rubrica „Răspunsul ierarhului”, pentru cât de multe mi-am clarificat de când urmăresc aceste răspunsuri (mai ales că sunt tânără și nu ştiu încă foarte multe), pentru timpul pe care vi-l luați să răspundeți, pentru frumoasa organizare de la hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, pentru Taina Sfântului Maslu cu arhierei pe care ați săvârșit-o în 25 iunie alături de Preasfințitul Damaschin Dorneanu. Nu există cuvinte care să poată descrie balsamul pentru suflet pe care l-a reprezentat pentru mine această slujbă, mai ales că v-ați rugat și pentru cei care suferă de depresie, o boala de care am suferit și eu în trecut și pe care o înțeleg în mod profund și personal. Vă mulțumesc pentru arhipăstorire și vă doresc multa sănătate întru mulți ani!”

„Binecuvântați, Înaltpreasfințite!

Am înțeles că se fac unele verificări în multe parohii cu privire la slujbele închinate Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel și cu adevărat, foooarte bună treabă. Preoții care nu au respectat această ascultare am înțeles că pot fi suspendați de a mai oficia Sfintele Liturghii și orișice slujbă timp de 40 de zile. Corect neascultare. Dacă doar pentru atât un preot este suspendat, atunci cu acei preoți care dansează pe la nunți și umblă cu țigara în gură și percep taxe de înmormântare etc. ce faceți? Că de aceștia sunt mulți, ori nu-i vedeți? După părerea mea, acesta este rezultatul așa-zisului Sinod din Creta al …… ”

„Înaltpreasfinția Voastră,

Sunt un tânăr teolog și urmăresc cu interes Rubrica „Răspunsul Ierarhului”.

Cu ceva vreme în urmă ați spus că unii dintre preoții care au ajuns la vârsta pensionării mai au foarte multe de oferit din experiența lor și că sunt de folos vieții religioase din eparhie. Prin urmare, le-ați mai prelungit continuarea activității pastorale.

Dacă mai au încă putere, voință … și experiență, nu ar fi mai potrivit să le încredințați spre păstorire parohii misionare, parohii unde este foarte efervescent fenomenul sectar, sau parohii nou înființate ??? După cum bine știm, sunt foarte mici și nu se pot susține financiar conform Statutului Bisericii Ortodoxe Române, sau să slujească și să predice la noile mănăstiri care au deficit de personal.

Având în vedere că ei primesc deja pensie, ar fi de bun augur să vacantați parohiile, pentru a face loc preoților care sunt de 10, 15 sau chiar 20 de ani într-o parohie de numire, misionare cele mai multe dintre ele, dar care au și ei de oferit poate mai mult decât un preot pensionar, iar în același timp au familii de întreținut.

Mă gândesc că dacă ați proceda așa, mulți dintre dornicii pensionari ar renunța, este clar … motivul pentru care cer prelungirea, în majoritatea cazurilor este cel financiar.

Poate așa, s-ar încuraja și tinerii să se înscrie la seminar și ulterior la facultățile de teologie, dar văzând că sunt preoți care ajung la vârsta de 50 de ani, în parohii de 50, 60 sau 100 de familii, își pierd motivația, pentru că vrem nu vrem, preotul este obligat să aibă familie și prin urmare este îndatorat să o întrețină. Trebuie să amintim aici că sunt cazuri în care preotesele sunt plecate la muncă în străinătate, iar preoții trebuie să mai lucreze și altceva în plus.

Mulțumesc,

Doamne ajută!”