Răspunsul ierarhului – 27 iulie 2021

raspunsul_ierarhului_cu_email_7

„Doamne ajută, Părinte Arhiepiscop Calinic! Urmărind această frumoasă rubrică, am observat că există persoane care scriu mesaje cu scopul precis de a crea agitație și de a Vă discredita (pentru că ulterior presa preia tendențios fragmente din discuție, scoase din context), nicidecum pentru folos duhovnicesc. Numai că în lipsa unor dovezi, rămân pure speculații ale unor persoane fără identitate, care nu ar putea emite acele acuzații dacă nu ar fi la adăpostul unui ecran. Apreciez dorința Înaltpreasfinției Voastre de a fi obiectiv și de a răspunde tuturor, însă în lipsa respectului necesar în orice dialog, cu o neobrăzare care întrece orice limite din partea acestor persoane, cred că nu ar trebui să vă mai ocupați timpul cu acești oameni care revin cu fel și fel de întrebări. Iertați dacă mi-am permis să vă spun aceasta!

Să revin la motivul pentru care m-am decis să vă scriu: mama mea, acum decedată, mă blestema de multe ori cu cuvinte foarte urâte, la fel şi pe copiii mei, deşi o îngrijeam şi făceam tot ce era în putinţă pentru ea. Şi acum plătesc slujbe pentru ea şi parastase, pentru că ea mergea foarte rar la biserică. Îmi este teamă că aceste blesteme, deşi nedrepte, să nu se răsfrângă asupra familiei mele. Ce este de făcut? Vă mulţumesc din suflet! Doamne, ajută!”

E.C.

Stimată doamnă!

  1. Întrucât suntem într-o zonă hibridă spiritual, sunt dator să răspund în duhul adevărului şi întrebărilor mai puţin reverenţioase, reverenţa ţinând de buna educaţie a fiecărui om.
  2. Cât despre blestem, este bine ca părintele duhovnic să vă citească o rugăciune de dezlegare, cu precădere, cea de blesteme. De asemenea, dacă aveți posibilitatea, puteți participa și la slujbe arhiereşti, la sfârşitul cărora se fac astfel de dezlegări. Doamne, ajută!

„Înaltpreasfinția Voastră, de ce Parohia Adâncata 2 are 700 de familii și Parohia Adâncata 1 doar 200 de familii. Nu ar putea fi împărțită comuna în mod egal, preoții nu sunt egali în drepturi?”

M.C.

Stimată doamnă! Nu știu de unde aveți cifrele avansate. Diferenţa dintre cele două parohii este sensibil de mică: Adâncata I – 395; Adâncata II – 365. În Adâncata II, la propunerea noastră, părintele intenţionează să construiască o biserică nouă, biserica monument fiind foarte mică. Doamne, ajută!

„Înaltpreasfinția Voastră, binecuvântați! Am câteva curiozități de legate de poziția corpului la rugăciune, mai ales în cadrul rugăciunii liturgice în zilele de duminică. Știu că drept participanți ai Învierii Domnului suntem chemați să stăm drepți atât la proclamarea Evangheliei, dar mai ales în cadrul Liturghiei credincioșilor, dăruindu-ne împreună cu Cinstitele Daruri pentru a fi sfințiți și a ne împărtăși cu Hristos cel Înviat. Am observat că numai la români (poate greșesc) se îngenunchează atunci când slujitorul spune: „Drepți să ascultăm Sfântă Evanghelie!”, ceea ce mi se pare pe dos. Știu despre Canonul XX de la Niceea, 325 cu privire la această chestiune și despre principiul Fericitului Augustin: când ești în Roma, fă precum fac romanii (parafrazez). 

Întrebările mele sunt următoarele:

  1. Cum poate pietatea (prin șederea în genunchi aproape toată slujba) afecta conștientizarea demnității de creștini participanți la biruința lui Hristos Domnul asupra morții și a diavolului, reactualizată în cadrul Dumnezeieștii Liturghii, având in vedere că mulți credincioși nu sunt catehizați și nu cunosc înțelesul eshatologic al Dumnezeieștii Liturghii?
  2. Dacă suntem doi sau trei în biserică care știm că nu se îngenunchează de la Înviere până la Cincizecime și în duminici, care este limita în care putem respecta îndemnul patristic fără a produce gâlceavă pentru că nu facem ca toată lumea?
  3. În toate bisericile și mănăstirile unde am fost (nu am fost în foarte multe), am observat că se îngenunchează chiar și când se rostește Imnul Acatist, fiind ca o regulă nescrisă între credincioși că se stă în genunchi la Acatist; chiar și slujitorul face asta câteodată, mai ales la rugăciunea de după condace și icoase.

În acest caz, ce putem face cei care știm că «acatist» se traduce prin «a sta în picioare», când toți credincioșii îngenunchează, uneori împreună cu slujitorul?

4. La rugăciunea de acasă, din camera noastră și ,,în cămara inimii” din zilele săptămânii cum este mai bine să ne rugăm: drepți, în genunchi sau după cum fiecare crede că se cuvine? Mulțumesc! Binecuvântați și iertați!”

C.B.

Stimate domnule!

Rugăciunea, ca să fie ascultată de Dumnezeu, trebuie să fie sinceră, curată şi nepătimaşă, și nu o rugăciune asemenea celei a fecioarelor neînţelepte care, pentru că nu au avut în inimile lor untdelemnul credinţei (lucrarea virtuţilor prin Duhul Sfânt), au fost lăsate afară, neprimind nicio recompensă pentru osteneala lor. Or, bunăvoinţa luminoasă a lui Dumnezeu şi sălăşluirea Lui în sufletul nostru – expresie a trăirii noastre în Duhul Sfânt – nu se poate face decât prin rugăciune, indiferent de poziţia în care stai când te rogi.

  1. Sigur, în duminici nu se îngenunchează, interpretându-se chiar, pornind de la Canonul 91 al Sfântului Vasile cel Mare, că nu se îngenunchează nici măcar la Epicleză. În practică, totuși, și slujitorii rămân cu genunchii plecați după cele trei închinăciuni făcute după sfințirea Darurilor până după rostirea Epiclezei, în semn de respect față de taina petrecută pe Sfânta Masă. Pidalionul tradus la Mănăstirea Neamț (1844, fila 96) lămurește că o astfel de atitudine evlavioasă nu contravine canoanelor.
  2. În Biserică, indiferent de cât de aglomerată ar fi, nu trebuie să ne intereseze ceilalţi, după cuvântul care zice: „În Biserica slavei Tale stând, în cer a sta mi se pare …”.
  3. În timpul slujbei Acatistului, mai ales al celui al Mântuitorului şi/sau al Bunei Vestiri, deşi nu trebuie să se îngenuncheze, după cum spuneţi, unora le este mai de folos să stea în genunchi şi să asculte cu atenție acatistul.
  4. Acasă fiecare se roagă după cum îi permite starea de sănătate sau după starea duhovnicească pe care o simte: a. în genunchi, dacă nu are vreo suferinţă legată de sistemul osos (nu te poţi ruga în genunchi dacă ai avut rotula sărită sau tijă metalică în picior sau alte suferinţe ale membrelor inferioare); b. în picioare, dacă ai probleme cu coloana; c. pe scaun sau culcat, dacă motilitatea îţi este afectată. Important este să te rogi! Poziția trupului nu trebuie să ne distragă de la rugăciune.

Rugăciune rodnică!

Notă: Întrucât anumite fragmente sunt ofensatoare și nu pot fi probate, acestea au fost cenzurate.

„Înaltpreasfințite Stăpâne, ați reușit să tulburați liniștea *… prin aducerea unui „pierde-vară”, *… , un om cu numeroase calități: *…. Ați vrut să completați seria *… care deja se află acolo?”

P.R.

Stimate domnule! Nu, nicidecum! Am vrut doar ca ei, păcătoşi fiind, 1. să înveţe virtutea de la cei care au ajuns, în viață fiind, la măsura desăvârșirii (este posibil să cunoașteți astfel de persoane); şi 2. pentru că am considerat că este folositor ca, numărându-se printre cei mulţi hirotoniţi onorific, să poată sluji şi el în duminici şi sărbători, mai ales că este un slujitor cu o voce foarte frumoasă. Fiţi bun, aşa cum şi alţii au fost şi sunt cu dumneavoastră. Doamne, ajută!

„Sărut dreapta, Înaltpreasfințite Părinte! Mă numesc O.N. și sunt un tânăr de 21 de ani. Am aflat de prilejul de a adresa întrebări ierarhului, pe care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților îl oferă credincioșilor, și aș dori, dacă îngăduiți, să fac și eu uz de această oportunitate. M-ar interesa să aflu care este atitudinea Înaltpreasfinției Voastre privind frecvența primirii Sfintei Euharistii de către credincioșii mireni. Altfel spus, cât de des se cuvine a ne împărtăși? De asemenea, aș dori să știu dacă se cade să ne cuminecăm de mai multe ori după o singură spovedanie. Personal, mă confrunt cu următoarea dilemă. De-a lungul a aproape un an, m-am spovedit de nouă ori, lunar, la un duhovnic. Deși sufăr de o patimă trupească, în care am persistat în ciuda spovedaniilor, totuși duhovnicul meu nu m-a oprit niciodată de la Sfânta Împărtășanie, ba chiar mi-a dat, de fiecare dată, dezlegare să mă împărtășesc în trei duminici consecutive cu aceeași spovedanie. Odată m-a îndemnat chiar să mă împărtășesc «orice s-ar întâmpla». Urmărind săptămânal emisiunea de dialog duhovnicesc «Cuvântul ierarhului» de la Radio Dobrogea, cu Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, l-am auzit pe arhiereu afirmând cu tărie că nu se cuvine să se împărtășească mirenii mai des de 40 de zile, oricât de curați ar fi, și că nu se cade nicidecum să se cuminece de mai multe ori după o singură spovedanie, considerând aceasta «o îndrăzneală prea mare» și calificând duhovnicii care recurg la asemenea dezlegări ca încercând să fie «mai buni decât Dumnezeu». Înaltpreasfinția Sa a adus ca argument ideea că împărtășirea nu trebuie să fie nici deasă, nici rară, ci continuă, și că această continuitate constă în pregătirea credinciosului prin pocăință pentru fiecare Sfântă Cuminecătură. În continuare, vlădica Teodosie a afirmat că această pregătire trebuie să fie de 40 de zile, după modelul profetului Moise, căruia Dumnezeu i-a poruncit să postească 40 de zile pentru primirea Tablelor Legii, iar aceasta chiar de două ori, și după spargerea acestora. Înaltpreasfinția Sa a adăugat că astfel ne povățuiesc și Sfintele Canoane și că cel ce se spovedește mult prea des se află într-o continuă stare de bucurie, nemairămânându-i vreme de pocăință. Totodată, a explicat că în perioada primară a Bisericii era firească împărtășirea deasă, chiar zilnică, întrucât comunitatea creștinilor se afla sub amenințarea prigoanei păgâne, dar că, în decursul timpului, statornicindu-se credința creștină, cuminecarea a fost rărită. În acest sens, vă atașez videoclipul de YouTube în care ierarhul a oferit aceste explicații: https://youtu.be/iZm1qVux76I”

O.N.

Tinere! Sfatul părintelui arhiepiscop legat de primirea Sfintei Împărtăşanii primit prin intermediul emisiunii „Cuvântul ierarhului” de la Radio Dobrogea este atât de limpede încât nu mai are nevoie de nicio altă explicaţie. Doamne, ajută!

Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.