Doamne, ajută!
Biserica …. despre care faceți vorbire este ridicată pe un teren proprietate privată a familiei părintelui și aparține unei asociații religioase cu sediul în Harghita, dacă îmi amintesc eu bine. Din câte știu, demisolul bisericii a fost sfințit cu mulți ani în urmă de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care a și dat Sfântul Antimis pe care se slujește în acest moment. În momentul de față, din cauza situației juridice a terenului și a bisericii construite pe el, părintele paroh a încetat colaborarea cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, implicit cu Biserica Ortodoxă Română, refuzând astfel și noul Sfânt Antimis care a fost dat după rânduiala tuturor bisericilor din eparhie la instalarea mea în scaunul arhiepiscopal, conform hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Așadar, bănuiesc că părintele paroh nu slujește în biserica mare, de sus, deoarece altarul nu este sfințit de către un ierarh și nici nu a primit un Sfânt Antimis din partea ierarhului locului, fără de care nu se poate săvârși Sfânta Liturghie, care să confirme canonicitatea slujirii sale.
Nădăjduim însă că părintele cunoaște acest aspect și, în cazul în care chiar ține la mântuirea credincioșilor, va lua cele mai înțelepte decizii, mai ales că eu, personal, l-am chemat în repetate rânduri, dând dovadă de multă înțelegere, îndemnându-l părintește să intre în rânduiala Bisericii conform Statutului de Organizare și Funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, cu mențiunea că va rămâne preot, dincolo de impedimentele canonice ale sfinției sale, îndepărtându-i astfel și teama aceasta falsă pe care o are părintele cel mai mult și pe care o împărtășește tuturor că va fi schimbat. Desigur, fiind un caz unic în Arhiepiscopie, vom încerca, având în vedere situația canonică incertă a părintelui, să-l convingem să intre într-o ordine canonică firească; altfel, va trebui să luăm măsurile ce se impun.
Post binecuvântat!
