„Binecuvântați și iertați îndrăzneala, Înaltpreasfințite Părinte.
Sunt o enoriașă din ….., ……, vă scriu in numele tuturor enoriașilor din sat. De curând părintele nostru drag ….. a fost mutat din parohia noastră, credincioșii din sat nu au dorit acest lucru. Părintele a fost un păstor foarte bun pentru credincioși, ne-a învățat multe lucruri frumoase și că credința și Dumnezeu trebuie puse pe primul loc, fără Dumnezeu suntem nimeni și nimic, ne-a învățat că trebuie să iertăm și să ne iubim aproapele, cum să ne închinăm și să fim mai buni. Liturghiile erau făcute ca la carte, predicile erau foarte frumoase și pe înțelesul tuturor, din care am învățat multe lucruri frumoase. Părintele a întors mulți oameni la credință, unii dintre ei n-au fost niciodată la biserica până să vină părintele, prin bunătatea lui și sfaturile lui duhovnicești a atras mulți oameni la biserică. A cununat cupluri care trăiau în păcat de 10-15 ani, prin sfaturile lui a reușit să-i convingă cât de importantă este Taina Cununiei în fața lui Dumnezeu. În acești trei ani în care a fost alături de noi am făcut lucruri frumoase împreună pentru biserică și Dumnezeu, biserica noastră a prins contur în primele luni când a venit părintele, s-au cumpărat lucruri frumoase pentru biserica noastră, fapt pentru care biserica noastră a fost vizitată de către enoriașii din satele învecinate, nu doar din ……
Sperăm cu ajutorul lui Dumnezeu și prin bunătatea Înaltpreasfinției voastre să ne ajutați să-l aducem înapoi pe părintele nostru drag. Toată comunitatea noastră îl plânge și dorește să vină înapoi să slujească în biserica noastră. Din discursurile dumneavoastră pe care le urmărim știm că sunteți un om sever, dar dincolo de severitatea dumneavoastră aveți un suflet blând și bun. De aceea ne punem încrederea că ne veți ajuta, iertați îndrăzneala, Înaltpreasfințite Părinte. ,,Și pacea lui Dumnezeu, care depășește orice înțelegere, vă va păzi inimile și mințile în Hristos Iisus” (Filipeni 4, 7).
Doamne, ajută!”
