Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a revenit la Mănăstirea Putna

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a sosit la Mănăstirea Putna alături de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud.

Delegația oficială, în fruntea căreia s-a aflat Preafericirea Sa, a fost întâmpinată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, de părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, precum și de numeroși clerici și credincioși și reprezentanți ai oficialităților locale. Nu au lipsit tinerii și copiii îmbrăcați în straiul popular care l-au primit, conform tradiției, cu pâine și sare, în răsunet de bucium.

Bucuria revenirii la Mănăstirea Putna a fost întregită de închinarea la mormântul ctitorului mănăstirii, Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

Apoi, în biserica mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a rostit cuvântul de bun venit, în cadrul căruia a subliniat importanța acestui moment istoric. „Participarea Preafericirii Voastre la acest moment important, organizat de Mănăstirea Putna în parteneriat cu Patriarhia Română, Academia Română şi Consiliul Judeţean Suceava, ne bucură şi în acelaşi timp ne onorează atât pe noi, ierarhii, clericii şi credincioşii din Moldova, cât şi pe junimea română din universităţile, liceele şi şcolile din ţară şi străinătate. Adunaţi acum cu toții în sinaxe liturgice şi culturale, reiterăm Momentul 1871, punte între dorinţa de unitate națională şi un ideal împlinit, moment care a fost inițiat și organizat de câţiva corifei ai culturii româneşti, dintre care amintim pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Alexandru D. Xenopol.”

În continuare, Înaltpreasfinția Sa a amintit momentele importante din istoria Serbărilor de la Putna, marcând datele în care momentul din anul 1871 a fost replicat, exprimând totodată gândul de recunoștință în ceea ce privește vizita Preafericirii Sale. „Vă mulţumim, Preafericirea Voastră, şi totodată îi mulţumim Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, la canonizarea căruia aţi avut un cuvânt hotărâtor, pentru că V-a animat, V-a însuflețit dorul de Bucovina în care dorim ca, zilele acestea și nu numai, Unitatea de neam și Unitatea de credinţă să fie la ele acasă.”

Preafericirea Sa, Părintele Patriarh Daniel, a punctat în primul rând o frumoasă coincidență: „Astăzi  este o zi mare, urmată de alte zile și mai mari, pentru că astăzi încep sărbătorile de aniversare a marelui eveniment din 1871. Coincidența este evidentă. În 1871, Adunarea de la Putna și Congresul Studenților au avut loc într-un weekend. Au început sâmbătă, în 14 august 1871, au continuat duminică, 15 august 1871, și s-au terminat luni, 16 august 1871. Deci, această binecuvântată coincidență ne arată că Dumnezeu lucrează în mod surprinzător, face minuni, pentru a arăta iubirea Sa față de  cei care răspund cu iubire chemării Sale.”

Preafericitul Părinte a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților pentru  rememorarea celor mai importante evenimente legate de istoria Mănăstirii Putna, amintind că ea a fost numită de poetul nostru național Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc” și subliniind rolul ei în conștiința românilor dintotdeauna și de pretutindeni: „Spunea cineva despre Mănăstirea Putna că are puterea de a se regenera mereu ca simbol spiritual pentru români, chiar dacă adesea a trecut prin dificultăți, prin momente grele. După Adunarea de la Putna și Congresul Studenților din 1871, s-a constatat că nu a fost vorba de un parastas, ci de o naștere din nou, și anume de o nouă etapă de conștientizare a nevoii de unitate în cuget și simțiri, pentru toți românii, pentru românii din țară și de pretutindeni. (…) În aceste zile, ne întâlnim de fapt prin rugăciune cu cei care s-au întâlnit aici, lângă mormântul voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, și de asemenea, prin cinstire, prin rememorare a evenimentelor de atunci, pentru speranța unei unități mai intense a românilor din țară și din străinătate.”

„Ne rugăm Preasfintei Treimi, Maicii Domnului, Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi tuturor Sfinţilor Putneni să ne dăruiască în aceste zile bucuria şi pacea pe care Dumnezeu le revarsă în sufletele celor ce-L iubesc pe El, iubesc Biserica lui Hristos şi iubesc evlavia poporului român. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, şi-a încheiat Preafericitul Părinte Patriarh cuvântul său.

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților