Prăznuirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, la Mănăstirea Putna

Vineri, 2 iulie, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost sărbătorit în mod special la Mănăstirea Putna, întâia sa ctitorie și necropolă domnească.

În ziua de 2 iulie, la ora 07.00, s-a început slujba Acatistului Sfântului Ștefan cel Mare, după care, la ora 08.20, starețul mănăstirii, împreună cu părinții mănăstirii și cu credincioșii prezenți au întâmpinat pe gospodarii din vetrele folclorice ale județului Suceava, în sunet de clopote și de bucium. Numele acestora din urmă sunt următoarele: Grupul vocal ,,Flori de măr” din Râșca, coordonator: doamna Mihaela Grădinaru; Grupul folcloric ,,Străjerii” din Dolheștii Mici, coordonator: domnul Gheorghe Ciocârlan; Grupul folcloric ,,Obcina Stânișoarei” din Mălini, coordonator: domnul Vasile Ungureanu; Grupul vocal ,,Bogdana” din Bogdănești , coordonator: domnul Mihai Botezat; Corul din Salcea, coordonator părintele Ionel Doru Budeanu; Grupul elevilor premianți de la  Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” Suceava, coordonator: doamna Profesoară Matei Tatiana. În fruntea lor s-au aflat domnul Președinte al Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Fluture, și domnul vicepreședinte Niculai Barbă.

Părintele stareț Melchisedec Velnic i-a întâmpinat cu următoarele cuvinte: „Bine ați venit la sărbătoarea Măriei Sale. Sunt 517 ani de la trecerea sa la cele veșnice, dar și 517 ani de când el s-a înveșnicit în conștiința acestui popor. În anul acesta serbăm și 150 de ani de când Mihai Eminescu, Slavici, Ciprian Porumbescu și generația numită „România Jună” a organizat la Putna primul Congres al Românilor de Pretutindeni. Serbarea din acest an se numește „Continuitatea unui ideal”. Nădăjduim că idealul tinerilor și al românilor de la 1871 să se regăsească și în sufletul românilor de astăzi. Vă invităm ca să participați împreună cu noi și să formăm Oastea Măriei Sale. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”

La ora 08.45 a început slujba Sfintei Liturghii, la care au slujit Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Calinic a vorbit despre râvna Sfântului Ștefan cel Mare de a ctitori biserici lui Dumnezeu și de a apăra dreapta credință în țara sa:

„Întreaga domnie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt este străbătută de un puternic filon religios, dar nu în sens pasiv și accentuat mistic, ci în sens de slujire, adică de activare a credinței prin faptele iubirii. Pur și simplu, în contextul istoriei naționale, chipul domnului polarizează în jurul său toate energiile, în timp ce domnul însuși se lasă călăuzit de Dumnezeu și de Cuviosul Daniil Sihastru, la sfatul căruia, pentru fiecare luptă purtată, indiferent de rezultat, ridica o biserică.

Vrednicul voievod este o sinteză a patriotismului național, un simbol al dreptății și responsabilității față de popor. Nădejdea nestrămutată în izbândă, lupta pentru păstrarea neatârnării și devotamentul față de supușii săi au fost liantul ce l-a unit cu poporul său, care l-a urmat cu credință și jertfelnicie.

Greutățile pricinuite de pierderile aduse țării de numeroasele războaie, durerile cauzate de gută și de rana de la picior nevindecată – primită, încă din tinerețe, într-o luptă de la Cetatea Albă –, precum și podagra care l-a chinuit în ultimii doi ani ai vieții, sunt cele care i-au încercat viața până la strămutarea sa la cele veșnice, în ziua de 2 iulie 1504. Astfel, a trecut la Domnul cel care a fost numit de Papă „atletul lui Hristos”, înconjurat fiind de iubirea și de prețuirea sinceră a familiei, a sfetnicilor, a oștenilor și a întregului popor, adică de toți cei „care-l cinsteau ca pe un părinte al tuturor”. Însuși medicul străin Matteo Muriano, cel care l-a îngrijit în ultimii ani de suferință, scria că domnul moldovean „este un om foarte înțelept, vrednic de multă laudă, iubit mult de supușii săi, pentru că este îndurător și drept, veșnic treaz și darnic”.

Aceste cuvinte confirmă, ca și scrierea lui Neagoe Basarab adresată fiului său Teodosie, că încă din vremea slăvitului voievod Ștefan cel Mare principiile de domnie erau practicate în Țările Române în spiritul umanismului creștin, pe care-l va proclama mai târziu Erasmus de Rotterdam, și nu în spiritul secularizatei politici postulate de Machiavelli, specifice de altfel Occidentului latin.

Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare este sfânt și a fost sfânt, pentru că așa l-au socotit românii vreme de cinci sute de ani. Sfânt este pentru faptele sale cele multe și mari, pentru smerenia, dreptatea și credința sa. Prin credința și faptele sale, el și-a făcut numele nemuritor și și-a asigurat slava cea veșnică”.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, mai multe coruri au cântat pe scena amenajată lângă altarul de vară al mănăstirii: corul de eleve „ASCENSIO” de la Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu” de la Mănăstirea „Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria” Hagimus, Căușeni, din Republica Moldova, Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus. Pe lângă acestea, Corala Sfântului Leontie a interpretat „Altarul Mănăstirii Putna”, pe versurile lui Vasile Alecsandri și muzica de Ciprian Porumbescu.

A urmat ceremonia militară, în cadrul căreia au depus coroane la mormântul Slăvitului Voievod Ștefan cel Mare delegați de la: Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Prefectura Suceava, Consiliul Județean Suceava, Structurile Ministerului Afacerilor Interne din Suceava, Asociația obștească „Ștefan cel Mare și Sfânt” – Republica Moldova, Consulatul General al României la Cernăuți, Senator Ion Stan, Primăriile Comunelor Putna, Straja, Vicovu de Jos, Voitinel, Veteranii de război și Asociația Cultul eroilor, Liceul „Ion Nistor” – Vicovu de Sus, Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români.

În cadrul ceremoniei militare au defilat următoarele trupe: Garda Drapelului de luptă al Inspectoratului de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” – Suceava, Plutonul de onoare al Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” – Fălticeni, Plutonul de onoare al Inspectoratul pentru situații de Urgență „Bucovina” al județului Suceava, Garda de Onoare a Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Orchestra Model a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La final, în cuvântul său de mulțumire, starețul Mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec Velnic, a menționat că evenimentele de anul acesta sunt prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la Prima Serbare a românilor de pretutindeni, care a avut loc la Mănăstirea Putna în 1871. Serbarea de la Putna – 150 se desfășoară sub titlul: „Continuitatea unui ideal”. În cadrul Serbării, la Praznicul Sfântului Ștefan cel Mare s-au publicat: un volum de documente, „Serbarea de la Putna, 1871. Publicistică, documente, amintiri”, broșura „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”, volumul de poezii „Imnele Putnei”, al lui Ioan Alexandru, revista „Cuvinte către tineri” – numărul XIV/2021, revista „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”.

Totodată, vorbind despre expoziția deschisă la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al Mănăstirii Putna, a amintit un cuvânt dintr-o scrisoare din 2 iulie 1871 a studenților români: „Sentimentul limpede și curat ca raza soarelui care zace în inima și pieptul Junimii Române, acesta îi va face pe aceștia de neînvins”. Apoi a continuat: „Tineri români, vă rog să luați aminte și să vă siliți și voi, junimea de astăzi, ca în 15 august, când vom serba 150 de ani de la congresul lui Eminescu, Slavici, Porumbescu, Xenopol, Teclu și toți cei care au fost prezenți, să fiți, dacă nu mai mult, măcar la înălțimea tinerilor de la 1871. Serbarea se cheamă Continuitatea unui ideal. Să nu părăsim idealul, adică dragostea de neam și de patrie, ci să ne cinstim sfânt-strămoșii noștri”.

Text: Protos. Gherasim Soca

Foto: Mănăstirea Putna