În perioada 23-28 iulie 2023, au avut loc cursurile de formare pentru tinerii preoți din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Am pornit în acest periplu formativ cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, având ca temei porunca paulină adresată lui Timotei, cea care succede hristica învățătură că oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, şi cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere. (Luca 12 , 48).
Încă de la primele sesiuni, laitmotivul activității de formare ne-a statornicit alte și alte motive călăuzitoare pentru viața liturgică și misionară a bisericii, cu reale ecouri în dimensiunea învățătorească, sfințitoare și pastorală a slujirii sacerdotale.
Prima activitate, Sfânta Liturghie, toiag de putere și de sprijin, susținută de părintele profesor Viorel Sava, a evidențiat câteva elemente de estetică liturgică, reiterând că o Liturghie reușită începe cu o Proscomidie reușită. Preotul este dator să săvârșească cu mai atentă dăruire și liturghia de după liturghie, de a păstra permanent starea de liturghie, înțeleasă și ca stare pascală continuă. De asemenea, s-a întărit porunca Ia seama ce făgăduinţe faci!, pentru că preotul este singurul păzitor al celor sfinte. Cumințenia slujbei trebuie să fie un deziderat în toată slujirea, de aceea facem liniște ca să înceapă rugăciunea, nu facem rugăciunea, ca să înceapă liniștea.
În a doua sesiune, cu titlul Duhovnic și ucenic, realizată de Preasfințitul Damaschin Dorneanul, s-a conturat regula paternității: Nu poate fi duhovnic bun cel care nu a fost/nu este ucenic bun. În continuare, Preasfinția Sa a prezentat câteva modele de paternitate și filiație, conducând activitatea și spre o componentă practică, în lucru pe echipe, pentru a descoperi de ce noi, preoții, avem nevoie de duhovnic, în ce condiții relația dintre ucenic și duhovnic este trainică sau ce pericole îl așteaptă pe un preot când nu se spovedește. Activitatea a fost încununată de rostirea unei frumoase rugăciuni pentru duhovnicul personal.
A doua zi, părintele profesor Paul Cezar Hârlăoanu o coordonat sesiunea Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu în care s-a cuantificat importanța echilibrului dintre rugăciune și lectura Sfintei Scripturi. Biblia este superioară cărților de dezvoltare personală, în ea găsim viața veșnică și adevărul. De asemenea, s-a militat pentru transformarea dintr-o biserică cultică într-o biserică biblică, în care logosul scripturistic să fie la egalitate cu logosul euharistic. Să nu existe Liturghie fără citirea Sfintei Scripturi, nici citirea Sfintei Scripturi fără Liturghie și să nu săvârșim Liturghia fără a arde în noi inima noastră ca pe drumul spre Emaus!
Părintele Adrian Iftimiu a susținut sesiunea Preotul – între vocație și viața de familie pornind de la premisa de a nu lăsa altarul văduvit de Sfânta Liturghie. Preotul este o ființă cvadrotomică, în care conlucrează trupul, sufletul, duhul – partea superioară a sufletului și harul lui Dumnezeu. Repede trece praznicul acestei vieți, de aceea este necesară o silire în viața noastră, lepădând păcatul și sminteala. Făcând o deosebită analogie cu Pilda celor poftiți la cină, s-a conchis că lui Dumnezeu Îi place casa plină și nu o lasă niciodată goală.
A treia zi de formare a inclus o discuție largă privind Educația Pro-vita în pastorație, condusă de părintele Radu Brânză. De multe ori, așa cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, preotul este dator doar să deschidă gura, restul este lucrarea lui Dumnezeu. De asemenea, preotul trebuie să aibă puterea de a milita și de a se ține de ceea ce spune că este promovând valori ca salvarea, protejarea și cultivarea vieții; binecuvântarea și rugăciunea pentru viață; închegarea unei echipe (chiar și de voluntari) care să își asume greutatea, dar și bucuria lucrării Pro-vita.
În a doua parte a zilei, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic a susținut activitatea Durerile sufletești și vindecarea lor prin Taina Spovedaniei. În Biserică, toate se ucenicesc. Oamenii diferiți au dureri diferite, iar diversitatea arată doar modul superlativ al creației. Durerile sufletești nu sunt păcate sau patimi, ci simptome. Ispitele sunt date de neatenția datorată față de buna rânduială. Cinci plăgi apasă societatea de astăzi: beția, țigara, drogurile, jocurile de noroc și pornografia. Preoții nu sunt psihologi sau psihiatri, ei sunt duhovnici, părinți duhovnicești. Vindecarea rănilor de către duhovnic nu se concentrează pe durerea în sine, ci pe simțirea acesteia – a se coborî, după îndemnul lui Antonie de Suroj, până la rană, a vedea rana, a bandaja rana, a săruta rana. Bunătatea este starea firească a preotului. Bunătatea este însăși gândirea lui Dumnezeu. Dumnezeu dă și nu ia înapoi, Dumnezeu dă și nu îi pare rău. Spovedania curată implică mărturisirea păcatelor, părerea de rău, dar și promisiunea de a nu mai săvârși păcatul. De aici, lucrarea preotului poate fi intersectată cu o replică a vrednicului de pomenire, Înaltpreasfinșitul Părinte Pimen: nu e greu să trăiești, e greu să cumpănești.
În penultima zi, domnul consilier Cristi Gabriel Hurjui a desfășurat sesiunea Proiecte catehetice, în care s-au rearanjat câteva dintre principiile discursului catehetic: să învățăm a deschide gura, păstrarea echilibrului dintre laudă și dojană, uzitarea unui ton potrivit cu locul în care ne aflăm, evitarea lui TREBUIE!. E nevoie ca mesajul să fie propus, nu impus. Lucrarea catehetului constă în a fi, după porunca Mântuitorului, pescar de oameni.
Părintele consilier Filaret Ruscan a încheiat ziua cu activitatea Provocări și strategii misionar-pastorale în contextul actual. Misiunea are la bază orientarea permanentă către drumul Emausului: împărtășirea Cuvântului Evangheliei și împărtășirea din Trupul și Sângele Domnului. Pentru preotul aflat în misiune, parohia devine familie. Chiar dacă sunt provocări diverse (secte și grupări parabisericești, adicții diverse sau fapte de imoralitate), comunitatea trebuie întărită prin rugăciune și citirea Scripturii, păstrarea unității și ascultării – unde este episcopul, acolo este biserica (Sfântul Ignatie Teoforul) și urmarea unor modele de misionari desăvârșiți (Proorocii Moise și Ilie, Apostolii Petru și Pavel sau ierarhi ca Iacob Putneanul sau Ilia al Georgiei).
În ultima zi a activităților, doamna inspector Daniela Luminița Ceredeev a dinamizat sesiunea de formare Parteneriatul Școală-Biserică printr-o învățare experențială bazată pe exerciții de descoperire deosebite. Ne interesează binele copiilor din școli, de aceea este de interes și de aplicat în toate activitățile paideutice principiul hristocentric, dublat de principiul eclesiologic. Copiii sunt produsul nostru, al tuturor, de folos fiind egalitatea PĂRINȚI BUNI + PROFESORI BUNI + PREOȚI BUNI = COPII BUNI. Suntem invitați, ca preoți, să îi lăsăm pe copiii din noi să vină la Hristos, de aceea toți oamenii trebuie să fie priviți ca niște copii, în sensul de inocență a intenției și de frumusețe autentică a simțirii.
Programul de formare a fost inițiat și coordonat de Arhid. Marius Gabriel Filip, director al Centrului de Formare Continuă și Specializare din cadrul Sectorului Educațional-Teologic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, condus de Arhid. Ionuț Isopescu, consilier eparhial.
Bucuria slujirii și a rugăciunii împreună, disponibilitatea și flexibilitatea organizatorilor au fost înmulțite de sacralitatea spațiului monahicesc al Putnei, aflat sub pavăza Binecredinciosului și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și cu osârdia părintelui stareț, Arhim. Melchisedec Velnic, dimpreună cu părinții și frații ostenitori.
Sfârșit și lui Dumnezeu laudă!
Biserica Sfântul Gheorghe, Poieni-Udești
