* Sâmbătă, 10 ianuarie 2026
Preacuvioșiile și Preacucerniciile Voastre,
Îndurerată familie,
Îndoliată adunare,
Am primit cu întristare vestea plecării din această viață a Preacucernicului Părinte Ing. Radu-Alexandru Pavel, colaborator apropiat al Centrului Eparhial Suceava, un om al sintezelor limpezi, al pragmatismului responsabil și al cuvântului esențial.
Pornind de la aceste trei considerente, voi evoca zece coordonate care definesc viața și lucrarea misionară ale părintelui Radu-Alexandru.
- Sfinția sa a slujit preoția ca pe o chemare și o ardere lăuntrică, desfășurată cu discreție și statornicie în Parohia Glăvănești, Comuna Andrieșeni, o comunitate cu posibilități materiale reduse, unde a reușit să creeze condiții concrete de sprijin social și medical pentru credincioși.
- A unit în mod organic harul preoției cu viața personală și cu competența profesională, valorificând o solidă formare tehnică, managerială și teologică, astfel încât slujirea sa să fie una coerentă și convingătoare, în care decizia administrativă, cuvântul pastoral și rugăciunea să izvorască dintr-o conștiință a responsabilității asumate înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
- A fost iconom credincios al tainelor lui Dumnezeu, împlinind îndatoriri ecleziale complexe și demonstrând că viața liturgică autentică nu se separă de grija pentru buna rânduială, siguranța și organizarea vieții bisericești, ci le susține și le dă sens.
- A păstorit turma încredințată cu dragoste și discernământ, fiind părinte, povățuitor și împreună-lucrător cu enoriașii sfinției sale și reușind să transforme parohia într-un spațiu al solidarității, angajamentului și sprijinului reciproc, în care Biserica a fost percepută ca realitate vie și prezentă în viața oamenilor.
- A făcut din cuvânt o prelungire a vieții sale lăuntrice, implicându-se în mod constant în proiecte culturale și media, între care se distinge proiectul „Cuvântul”, orientat spre cultivarea eticii discursului public, a reflecției creștine și a valorii formative a Logosului în viața societății.
- A arătat o grijă constantă față de cei aflați în suferință, implicându-se activ în inițiative caritabile, atât la nivel local, cât și instituțional, participând la programe de sprijin comunitar și de intervenție socială, inclusiv în cadrul proiectului „Vasiliada”, care a vizat dezvoltarea solidarității, asistența persoanelor vulnerabile și articularea unei filantropii ancorate cu discernământ în realitățile comunității.
- A trăit slujirea ca pe o jertfă continuă de timp, energie și competență, asumând în paralel cu viața parohială responsabilități administrative și de coordonare de proiecte, fără a separa vreodată misiunea preoțească de cetățenia activ-participativă, înțelegând că disponibilitatea față de oameni este una dintre formele cele mai veritabile ale pastorației.
- A cultivat o simplitate luminoasă și o blândețe lucrătoare, prin care a adunat inimile oamenilor, a inspirat pace și încredere și a făcut din prezența sa un punct de echilibru între Biserică, Comunitate și instituțiile civile, arătând că autoritatea adevărată se naște din abnegație și modestie.
- A înțeles slujirea ca pe o lucrare de comuniune și coresponsabilitate, implicând credincioșii în proiecte de dezvoltare comunitară și asumând responsabilități de coordonare și viziune, inclusiv în calitate de consilier eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în cadrul Sectorului Fonduri Interne și Externe, unde a contribuit la identificarea, gestionarea și implementarea unor programe menite să susțină viața pastorală, socială și culturală a eparhiei.
- A trăit întreaga sa viață sub semnul jertfei și al nădejdii pascale, ca inginer, dar și ca preot, mărturisind prin faptă și cuvânt că viața pământească este o pregătire pentru veșnicie, iar vocația Preoției, asumată cu mult simț de răspundere, smerenie și credincioșie, devine o formă de a anticipa, încă din această lume, bucuria Învierii și întâlnirea față către față cu Domnul.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părintești condoleanțe pentru familia îndurerată,