Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” – Iţcani  între tradiţie şi adevăr istoric la vreme de hram 

Mijloc de august 2022, în incinta Mănăstirii cu hramul„Adormirea Maicii Domnului” – Iţcani Suceava. Urme ale trecutului, urme care sunt şi martorii istoriei noastre dintru început.

Sunt aici mărturii care cuprind în ele sensul şi crezul dorit de cei ce au întemeiat această mănăstire în urmă cu mai bine de şase veacuri – anume să fie aici, în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei a unei mănăstiri, un locaş de rugăciune în primul rând alături de Biserica Sf. Gheorghe Mirăuţi Suceava – prima catedrală mitropolitană a Ţării Moldovei, un locaş de ascultare, un locaş de nevoinţe duhovniceşti, un locaş al lucrării dragostei de Dumnezeu.

Glasul zidurilor acestei biserici s-a auzit mai puternic astăzi în ziua hramului, ca nicicând în Bucovina. Da, pentru că avem nevoie de această mănăstire care în baza Ordonanţei Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II -lea(1780 -1790) a fost desfiinţată şi trecută alături de toate celelelte mănăstiri „sub povăţuirea stăpânirii împărăteşti şi a crăieşii măriri”. După desfiinţarea mănăstirii, biserica a fost transformată în biserică parohială, situaţie care a durat până în data de 21 octombrie 2021, zi în care Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în cadrul şedinţei Permanenţei Consiliului Eparhial, a hotărât reînfiinţarea Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului – Iţcani”, hotărâre ce a fost întărită prin vot unanim în ziua de 15 decembrie 2021 de către Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, pentru ca mai apoi. la 21 decembrie2021 să fie numit stareţ la această mănăstire Preacuviosul Părinte Protos. Justinian Săvescu.

Aşadar, în acea zi istorică, încă una din cele 21 de aşezăminte monahale închise de habsburgi în Bucovina se redeschidea, una dintre cele mai vechi ctitorii mănăstireşti din Moldova, după Mănăstirea Bogdana – Rădăuţi.

În cuvântul transmis cu acest prilej Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor spunea răspicat Cu cât se reînfiinţează mai multe mănăstiri, cu atât se aduce mai multă rugăciune lui Dumnezeu.

Cât adevăr! Avem nevoie în această perioadă de atât de multă rugăciune, de atât de multă simţire a de a fi noi înşine români creştini ortodocşi în adevăratul sens al cuvântului.

Lucrările de restaurare, conservare efectuate în ultimii ani, după 1991, au fost apreciate în 1996 din partea Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii(ARACO) ca fiind cele mai bune.

Dar sunt încă multe lucruri bune şi urgente de făcut pentru păstrarea acestui valoros monument istoric din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Părintele stareţ P.C. Protos Justinian Săvescu, încă din momentul instalării în această onorantă şi responsabilă misiune, a afirmat şi a susţinut şi susţine faptul că nu va conduce singur obştea mănăstirii, ci ajutat de fraţii săi întru slujire şi nu numai.

Preacuviosul Părinte Protos. Justinian Săvescu, a primit în mâinele sale, metaforic vorbind, obştea creştinilor din cartierul sucevean Iţcani, creştini care vor găsi în această mănăstire odihnă sufletească în timpul sfintelor slujbe.

Cea mai importantă misiune a unui Părinte Stareţ este să lucreze „La Biserica din sufletul oamenilor” un lucru care nu este deloc uşor, dar suntem convinşi că părintele protos. Justinian Săvescu prin pregătirea pe care o are, prin experienţa acumulată în decursul anilor va face ca această mănăstire să fie un model de mănăstire citadină, mai ales după terminarea lucrărilor de restaurare şi conservare din interiorul acesteia.

La acest prim hram al Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Iţcani, după redeschidere, preacuviosul părinte stareţ este chemat, aşa cum a zis Proorocul, David, să nu dea somn ochilor, nici genelor dormitare, nici odihnă tâmplelor pînă nu va vedea locaşul lui Dumnezeu din sufletul fiecărui creştin care va trece pragul vechii biserici ctitorit, reconstruit, împodobit, înfrumuseţat.

Cartea vieţii monahale în ale cărei file s-au scris atâtea rânduri în această mănăstire a fost redeschisă, iar noi cei ce astăzi avem această bucurie de a o redeschide să avem puterea să scriem şi noi câteva pagini de istorie, credinţă, cultură şi mărturisire creştină ortodoxă.

Slavă Preamilostivului Dumnezeu, Maicii Preacurate a cărei Sfântă Prăznuire o pomenim, ocrotitoare a Sfintei Noastre Mănăstiri pentru toate darurile revărsate asupra noastră şi pentru acest eveniment care s-a scris în Cartea de Aur a Ortodoxiei pe aceste locuri!

Arhid. Vasile M. Demciuc

sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/