Comuniune în rugăciune și momente de bucurie duhovnicească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, în Duminica Sfântului Ioan Scărarul, cel care prin lucrarea sa a adus în atenție cele treizeci de trepte prin parcurgerea cărora omul dobândește virtuțile sufleteşti. „Scara Raiului” este citită cu precădere în timpul Postului Mare, când creștinii caută să se îmbogățească duhovnicește pentru ca la finalul acestuia să poată gusta împreună cu Mântuitorul Hristos din pomul vieții și intra astfel în lumina Învierii.
În a patra duminică din Postul Paștelui, 26 martie 2023, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a binecuvântat obștea și pelerinii de la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.
Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie alături de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori ai așezământului monahal și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Din soborul slujitor a făcut parte și arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și pr. Vasile Mihoc, prof. univ. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava. În contextul declarării la nivel național a anului 2023 ca „Anul cultural Ciprian Porumbescu”, în cadrul slujbei Rugăciunea Tatăl Nostru a fost interpretată în varianta compusă de geniul Baladei românești.
În momentul împărtășirii clericilor, pr. Vasile Mihoc a tâlcuit înțelesul duhovnicesc al celor două fragmente din Sfânta Evanghelie rânduite pentru această zi. Sfinția sa a ținut un cuvânt de învățătură despre minunea vindecării fiului demonizat, dar și despre punerea la încercare a credinței.
În încheiere, sfinția sa l-a felicitat pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic pentru împlinirea a 32 de ani de la hirotonia întru arhiereu care a avut loc la Catedrala Mitropolitană din Iași, la 25 martie 1991.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit oaspetelui pentru cuvântul de folos și i-a invitat pe toți cei prezenți la Marșul pentru viață, aflat anul acesta la cea de-a XIV-a ediție la nivelul Municipiului Suceava. Evenimentul, organizat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Catehizare, Tineret și Educație, este adresat tuturor celor care doresc să arate că susțin unul dintre cele mai de preț daruri de la Dumnezeu.
Ca de fiecare dată, cei prezenți la Catedrala Arhiepiscopală au simțit și bucuria întâlnirii cu Sfântul Mucenic Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător. Sfântul Ioan ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.
După citirea rugăciunilor de dezlegare, Înaltpreasfinția Sa i-a binecuvântat cu apă sfințită pe credincioșii care au venit cu multă evlavie să îl cinstească pe sfântul ocrotitor al Cetății Sucevei, ale cărui moaște se află în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Scurt istoric
Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului.
Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.
La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii. Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.
În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.
Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.
În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.
Irina Ursachi
