Duminica Ortodoxiei a marcat și deschiderea seriei de evenimente „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie” în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Prima duminică a Postului Mare, numită și Duminica Ortodoxiei, 13 martie 2022, a fost o zi cu adevărat deosebită pentru cei prezenți la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, dar și pentru întreaga eparhie. După Sfânta Liturghie a avut loc deschiderea evenimentelor aniversare dedicate Anului Jubileu, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” – Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.

Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare împreună cu un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori ai așezământului monahal și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.

La finalul Sfintei Liturghii, arhimandritul Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a dat citire mesajului pastoral transmis în anul Domnului 2022 de către membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia primei duminici din Postul Mare.

În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a proclamat anul 2022 ca An Jubileu pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, precizând că în cursul anului vor avea loc mai multe evenimente pentru cinstirea memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional. Totodată, Înaltpreasfinția Sa a prezentat icoana pictată special pentru acest moment aniversar în atelierul Mănăstirii Putna de către protosinghelul Pavel, egumenul așezământului monahal, icoană care îi înfățișează pe Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava și pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință.

Părintele consilier Alexandru Sava, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a citit actul eparhial comemorativ, în cadrul căruia au fost amintite câteva repere din programul-cadru bisericesc al acestui An Jubileu:

  1. Se vor organiza procesiuni cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou atât în Municipiul Suceava, cât și în Județul Suceava, la bisericile și mănăstirile ctitorite de domni și boieri din Țara Moldovei;
  2. În cele cinci protopopiate din eparhie se vor organiza conferințe, întruniri, simpozioane, seminarii și alte manifestări, la care vor fi invitați ierarhi, preoți, profesori, istorici, specialiști în istoria artei etc.;
  3. În plan cultural și academic vor fi organizate conferințe, simpozioane, expoziții și concursuri tematice, atât de către Biserică, cât și de către instituții publice, cu sprijinul autorităților de stat centrale și locale, sub patronajul Comisiei Naționale Române pentru UNESCO;
  4. Vor fi publicate mai multe studii, monografii, albume și lucrări științifice, dedicate îndeosebi celor trei importante monumente, sub egida Editurii CRIMCA a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților;
  5. Vor fi realizate plachete, medalii și insigne care să marcheze acest an comemorativ pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților;
  6. Ziua hramului fiecărui monument va fi marcată prin săvârșirea Sfintei Liturghii în cadrul căreia vor fi pomeniți ctitorii, binefăcătorii și ostenitorii strămutați la cele veșnice;
  7. Ziua de 6 noiembrie 2022, când se împlinesc 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, va încheia anul comemorativ prin oficierea Sfintei Liturghii și a Parastasului pentru ctitori.

În hrisovul semnat de Arhipăstorul Sucevei și Rădăuților a fost subliniată și importanța așezămintelor monahale în general și a celor trei mănăstiri sucevene avute în atenție în acest an în special pentru cultura, istoria și credința neamului românesc. „Monumentele istorice bisericești sunt altare ale memoriei și pomenirii vredniciei neamului românesc din generație în generație. Aceste ctitorii, parte înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, arată că, pe lângă creația lui Dumnezeu – natura, omul, creator și iubitor de frumusețe, a creat cultura, a cărei inimă mistică este cultul. Pentru neamul românesc, dar și pentru întreaga Ortodoxie, cultul este limbaj tainic și vizibil al tradiției și al continuității fizice și spirituale, oglindă a sufletului său, pecete a jertfelniciei și a dăruirii de sine, elan al căutării creatoare a omului îndreptat spre Dumnezeu-Creatorul, după al Cărui chip a fost creat.”

După citirea actului eparhial comemorativ, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a conferit Ordinul Crucea Bucovinei, cea mai înaltă distincție pentru mireni a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității” domnului Gheorghe Cotos, luptător în al Doilea Război Mondial, doamnei profesor institutor Viorica Hogaș, susținătoare a familiei, care anul acesta a împlinit venerabila vârstă de 107 ani, și domnului inginer Dumitru Parfenie, un mare ctitor al Mănăstirii Putna.

În cadrul evenimentului de lansare a avut loc și prezentarea a două cărți care deschid sesiunea de publicații ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, sub egida Anului Jubileu: „Viața și Paraclisul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou”, ediție diortosită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, și „Racla Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava – istorie, credință și artă”. Arhidiaconul Vasile Demciuc a vorbit despre importanța tipăririi Paraclisului Sfântului ocrotitor al cetății Sucevei, aceasta fiind o ediție princeps. „Cuvântul paraclis înseamnă mângâiere, întărire, consolare, mai ales a celor aflați în boală, în necaz, în strâmtorare, în primejdie, în neputință, în orice fel de limitare a vieții prin adversități, prin situații greu de suportat. Deci, paraclisul este întărire în credință, în rugăciune, dar și în puterea de a birui ispitele, bolile, suferințele și necazurile, este o sursă sau un izvor de lumină, de pace și de bucurie sufletească. În tot timpul anului se citește acest paraclis, dar mai ales în această perioadă a Postului Mare. Prin citirea acestui paraclis, ca mod de cinstire mai deosebită a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și ca mod de rugăciune mai intensă adresată lui, se primește o binecuvântare sporită. Așadar, rugăciunile adresate Sfântului Ioan nu sunt timp pierdut, ci timp sfințit, timp roditor și timp înveșnicit, pentru că atunci când rugăciunea este sinceră și smerită, primim în schimb o pace și o bucurie pe care lumea nu le poate da, ci numai Dumnezeu, prin mijlocirile Maicii Domnului, spre slava Preasfintei Treimi și spre a noastră mântuire.”

În amintirea biruinței Ortodoxiei asupra iconoclasmului la Sinodul al VII-lea Ecumenic, după Sfânta Liturghie a avut loc o procesiune cu Sfintele Icoane în jurul Bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic. Ierarhul, preoții și credincioșii au adus slavă lui Dumnezeu și tuturor celor care au luptat pentru cinstirea sfintelor icoane. Odoarele au fost purtate în mâini de cei prezenți în semn de mărturisire a importanței cultului icoanei în viața Bisericii. Toți credincioșii prezenți la eveniment au primit iconițe cu reprezentarea părinților participanți la Sinodul al VII-lea Ecumenic.

La final, Înaltpreasfinția Sa a transmis un gând de binecuvântare. „Fiind ziua numelui Bisericii și a credinței noastre, Sfânta Ortodoxie, vă doresc tuturor să fiți sănătoși. Să ne ferească Dumnezeu de alte necazuri, ca o completare a pandemiei, și știți la ce fac referire, iar Maica Domnului să acopere România cu omoforul ei. ”

Duminica Ortodoxiei, sărbătoare instituită încă din anul 843, în vremea împărătesei bizantine Teodora, reprezintă biruința Ortodoxiei asupra celor care s-au împotrivit cultului sfintelor icoane și asupra tuturor ereziilor și învățăturilor de credință greșite din primele opt secole. Înălțând rugăciuni cu evlavie și credință fie către Mântuitorul, fie către Maica Domnului, fie către sfinții reprezentați în sfintele icoane, aceștia ne întăresc și ne ajută în biruirea ispitelor și păcatelor.

Irina Ursachi
Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.