1. Fugi de adeziunea la orice fel de păcat, pentru că niciunul nu poate trece neobservat de judecata lui Dumnezeu.
  2. Fii cu luare aminte să nu te faci captiv păcatului, nici măcar din curiozitate sau neluare aminte, ca să nu să te lași stăpânit de acesta și astfel să-ți pierzi libertatea.
  3. Lipsește-te de prietenia păcatelor, ca harul lui Dumnezeu să nu se îndepărteze de la tine.
  4. Nu fi asemenea celor care ochi au şi nu văd ori urechi au şi nu aud și nici a celor care zic răului bine și binelui rău.
  5. Nu te lăsa amăgit de lumea imaginară și plină de confuzie a patimilor și păcatelor, căci acestea îl macină pe om trupește și sufletește, până la pierderea sinelui.
  6. Păstrează neștirbit în tine chipul lui Hristos, prin paza simțurilor, minții și a inimii, iar de vei cădea, revino-ți în sine precum odinioară fiul cel risipitor.
  7. Întoarce-te de pe drumul păcatului, chiar dacă ai pornit pe el, după cuvântul Sfinților Părinți, „Ori de câte ori vei cădea, scoală-te și te vei mântui”.
  8. Nu te autodistruge, pentru că în egală măsură îi vei distruge şi pe cei din casa și familia ta și atunci păcatul îți va fi îndoit.
  9. Renunță la păcat, pentru că oricât de păcătos ai fi, prin pocăință, cu tot ce implică aceasta, te poți învrednici, asemenea drepților, de cununa slavei dumnezeiești.
  10. Pune drept început îndreptării tale promisiunea lui Dumnezeu: „De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face.”(Isaia 1, 18).
Calinic,

Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților