1. Cinstește ziua de 10 mai cu recunoștință eclezială, nu doar cu memorie civică, căci mulțumirea către Dumnezeu păstrează măsura și te ferește de idolatrizarea istoriei.
2. Recunoaște Biserica drept spațiu al comuniunii care dă sens istoriei, fiindcă fără această comuniune statul devine mecanism, iar națiunea, mulțime fără chip.
3. Fii conștient că libertatea unui popor se hrănește din libertatea lăuntrică a persoanelor, iar când omul nu mai caută adevărul, nici viața publică nu mai poate rămâne dreaptă.
4. Nu separa Biserica de viața comunității, dar nici nu o confunda cu puterea politică, pentru că Biserica luminează conștiințe, nu administrează interese.
5. Apără persoana umană ca valoare supremă a vieții publice, întrucât Statul este legitim numai în măsura în care slujește persoanei.
6. Păstrează unitatea neamului ca rod al iubirii, nu ca rezultat al constrângerii, deoarece adevărata unitate se naște din libertate asumată și din responsabilitate reciprocă.
7. Înțelege legea ca expresie a grijii pentru celălalt, amintindu-ți că legea lipsită de iubire se rigidizează, iar iubirea fără adevăr se risipește.
8. Nu absolutiza nici statul, nici națiunea, întrucât ele sunt realități istorice chemate să slujească vieții, nu să se substituie sensului ei ultim.
9. Leagă patriotismul de viața morală și eclezială, conștient fiind că iubirea de neam se curăță și se adâncește în măsura în care se unește cu iubirea aproapelui.
10. Vezi în ziua de 10 mai o chemare la maturitatea duhovnicească a comunității, căci un popor rămâne în istorie atunci când crește în adevăr, comuniune și responsabilitate înaintea lui Dumnezeu.
† Calinic,
Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților