- Răspunde chemării lui Dumnezeu încă din tinerețe, asemenea Cuviosului Iraclie, și nu te abate de la drumul spre Împărăția cerurilor, nici măcar atunci când încercările devin copleșitoare.
- Deprinde rugăciunea inimii, făcând din ea locul întâlnirii tale cu Dumnezeu, unde mintea se luminează, iar ființa întreagă se deschide harului Său, care dă sens vieții.
- Păzește neîncetat trezvia minții și pocăința inimii, înțelegând că liniștea nu este golire de gânduri, ci prezență a lui Hristos până în adâncul ființei tale.
- Rămâi credincios învățăturii Sfinților Părinți, căci în ea nu se află trecutul, ci respirația mereu actuală a Duhului, iar adevărul nu se reinventează, ci se trăiește.
- Caută împlinirea ta ca persoană în deschiderea către ceilalți și către Dumnezeu, pentru că omul devine cu adevărat el însuși în comuniune, nu în izolare.
- Îndrumă-i pe cei din jur cu discernământ și propovăduiește adevărul cu înțelepciune și dragoste, fiindcă autoritatea nu se cucerește prin porunci, ci prin viața din care transpare harul.
- Folosește-ți învățătura și darurile cu care ai fost înzestrat pentru zidirea sufletească a semenilor și întărirea Bisericii, ostoind setea de cunoaștere prin adâncirea în Cuvântul lui Dumnezeu.
- Fii milostiv față de cei aflați în nevoie, împarte din puținul tău celor persecutați și lipsiți și nu rămâne nepăsător în fața durerii celor nedreptățiți, urmând pilda mărturisitorului Iraclie.
- Povățuiește cu smerenie și cu blândețe pe toți cei care te cercetează, cultivând cu răbdare și părintească dragoste virtuțile creștine în sufletele fraților și ale monahilor.
- Caută liniștea inimii ca pe un izvor tainic, astfel încât în tăcerea cea adâncă să auzi glasul blând al lui Dumnezeu, și unește credința cu fapta și rugăciunea cu viața, ca să devii vas ales al Duhului Sfânt, precum Sfântul Cuvios Iraclie.
