În Duminica a patra după Pogorârea Duhului Sfânt, când se citește o pericopă evanghelică în care este evidențiat rolul credinței smerite în tămăduirea suferințelor trupești ori sufletești, biruind cele ale firii, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a sintetizat în cadrul unui Decalog trepte ale unei viețuiri după voia lui Dumnezeu, pentru a dobândi un loc la masa bunătății și a comuniunii cu Preasfânta Treime.
- Recunoaște-L pe Hristos ca Dumnezeu, chiar dacă nu L-ai văzut față către față, căci prezența Lui nu este limitată de timp și spațiu.
- Roagă-te cu sporită credință, căci Împărăția cerurilor începe cu masa oferită de Avraam celor aflați pe cale, venind de la Răsărit și de la Apus.
- Primește cuvântul lui Dumnezeu ca pe o realitate lucrătoare, precum sutașul care s-a încrezut în puterea vindecătoare a cuvântului rostit.
- Mijlocește pentru ceilalți în rugăciune către Cel Preamilostiv, căci credința lucrătoare prin iubire îți aduce vindecare și ție, și celor pentru care te rogi.
- Fii smerit, dar demn, căci adevărata autoritate se recunoaște pe sine ca slujitoare, nu stăpânitoare.
- Nu-i disprețui pe cei străini credinței tale, căci uneori cei din afară sunt mai morali și mai generoși decât cei care se află formal înăuntru.
- Nu te considera important, chiar dacă faci binele, căci cel smerit se recunoaște pe sine ca fiind nevrednic, așteptând totul de la Răscumpărătorul.
- Fii lider prin slujire, precum sutașul, care conduce, dar nu stăpânește, iubește, dar nu exploatează, cere, dar nu impune, are putere, dar o pune în slujba celui în suferință.
- Fii încredințat de bunătatea și puterea lui Dumnezeu, asemenea sutașului, care nu Îl forțează pe Mântuitorul, ci se pleacă în fața voii Sale, nădăjduind cu răbdare și smerenie.
- Trăiește ca unul care a fost deja primit în Împărăție, căci credința adevărată nu cere minuni, ci îl face pe om vrednic de comuniunea cu Hristos prin Euharistie.